small_forest_cutting____james_morgan__wwf_1

WWF propune soluţiile care ar scăpa România de infringementul pe păduri

Decizia Comisiei Europene de a activa procedura de infringement împotriva României, care invoca inclusiv cantitățile mari de lemn tăiate ilegal, are la bază răspunsurile furnizate de autoritățile române, numărul mare de plângeri și cifrele interpretate de IFN (Inventarul Forestier Național).
 
Organizația de mediu WWF România propune măsuri-cheie pentru combaterea integrată a tăierilor ilegale care nu doar ar scăpa România de infringementul pe păduri, ci ar crea condițiile cadru pentru un management forestier responsabil:

  • Eliminarea conflictului de interese sistemice generat de reglementările curente privind valorificarea masei lemnoase sub forma de lemn „pe picior”. Astfel, la baza valorificării masei lemnoase ar trebui să fie cantitatea de lemn ce iese din pădure (volum ce poate fi măsurat cu o precizie ±4%), iar nu lemnul „pe picior” al cărui volum poate fi doar aproximat (toleranța admisă legal depășește ±20%).Verificările volumelor înregistrate în SUMAL – Wood tracking pentru fiecare transport („ieșirile” din pădure, respectiv „intrările” în piață), ar trebui să fie realizate în mod sistematic (operator – administrator) la punctul declarat de intrare în piață;
  • Instituirea unui regim de sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive;
  • Odată schimbat modul de valorificare, trebuie definită recoltarea ilegală a lemnului în baza Reg. UE 995 /2010 – EUTR, astfel încât nedeclararea sau declararea incorectă de către operatori a cantităţilor de masă lemnoasă introduse în piață (acolo unde se depăşesc toleranţele legale) să fie considerată recoltare ilegală, care să atragă suspendarea imediată a autorizației de funcționare şi, dupa caz, răspunderea penală;
  • Trebuie redus pragul valoric al prejudiciului produs pentru ca tăierea ilegală să poată fi considerată infracțiune. Astazi, cine nu fură lemn de peste 800 de lei la un transport se poate alege doar cu o sancțiune contravențională, și atunci dacă este prins în flagrant;
  • Instituirea de proceduri de control transparente care să urmeze o abordare bazată pe riscuei – adică prioritizarea controalelor pe criterii obiective şi transparente;
  • Creşterea gradului de transparenţă prin instituirea unui sistem de evidență publică a registrelor de control (conf. Reg. (UE) nr. 995 /20105);
  • Eficientizarea sistemului informaţional integrat, pentru identificarea provenienţei şi urmărirea trasabilităţii materialelor lemnoase (inclusiv tocătura) – SUMAL, cu accent pe prima plasare pe piaţă a lemnului și instituirea de mecanisme de prevenţie eficiente;
  • Dezvoltarea unei platforme informaționale integrate (baze de date GIS), cu privire la situația pădurilor României, inclusiv informații complete și actualizate cu privire la situația fluxurilor și trasabilitatea produselor din lemn la intrarea în piață (începând cu limitele GIS ale parchetului și până la plasarea lui pe piață – traseu înregistrat GPS);
  • Stabilirea unor indicatori de performanţă adecvaţi, referitor la îndeplinirea atribuţiilor de monitorizare şi control, cu accent pe verificarea primei plasări pe piaţă a lemnului şi îndeplinirea obligaţiilor due diligence de către operatori;
  • Eliminarea TVA-ului la lemnul de foc și lemnul pentru construcții rurale, măsură esențială pentru descurajarea valorificării pe piața neagră a lemnului.

 
Concluziile Comisiei Europene surprind deficiențele reale ale sistemului de combatere a tăierilor ilegale din România:

  • Nu sunt efectuate în mod sistematic și persistent suficiente verificări pentru a examina dacă operatorii respectă articolele 4 și 6 din Regulamentul UE privind lemnul. Cele două articole se referă la interzicerea introducerii pe piață a lemnului recoltat în mod ilegal și la obligația operatorilor de a implementa proceduri care să limiteze/descurajeze recoltarea ilegală. Astăzi, mai putin de 1% dintre transporturile de lemn sunt verificate la plasarea pe piață. Astfel, operatorii pot să facă transporturi multiple pe baza acelorași acte sau să încarce un volum de lemn mai mare decât cel din documente.
  • Informațiile cu privire la conținutul și frecvența verificărilor efectuate de autorități indică faptul că verificările nu sunt nici suficiente, nici eficace;
  • Zonele în care se efectuează controalele și criteriile de prioritizare nu sunt reprezentative;
  • Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale cu valoarea/mărimea prejudiciului și descurajante.

Scrisoarea de punere în întârziere nu vizează numai aplicarea Reg. (UE) 995/2010, ci și a altor 3 directive care au legatură cu implementarea Natura 2000.
 
WWF România solicită autorităților implementarea cât mai rapidă a măsurilor propuse pentru a evita infringementul în domeniul pădurilor.

Scroll to Top