WWF: Avem nevoie de măsuri concrete pentru prevenirea atacurilor urșilor | WWF

WWF: Avem nevoie de măsuri concrete pentru prevenirea atacurilor urșilor



Posted on 14 November 2019
Cristian-Remus Papp
© WWF
În contextul atacurilor recente ale urșilor petrecute în județul Mureș, expertul WWF în carnivore mari Cristian Remus Papp a răspuns mai multor întrebări ale postului de radio RFI legate de cauzele și măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de situații:

Î: Preşedintele executiv al PMP, Marius Paşcan, a solicitat prim ministrului şi Ministerului Mediului să intervină în cazul înmulţirii excesive a urşilor de pe raza judeţului Mureş. Potrivit acestuia, există circa 1.300 de urşi în județ, faţă de 240 cât ar fi numărul rezonabil al acestora. Ce părere aveți despre această propunere?

R: Suntem total de acord că viața unui om este mai importantă decât cea a unui animal și că trebuie luate niște măsuri, însă măsurile ar trebui să aibă la bază o analiză a cauzelor care au dus la aceste conflicte cu urșii. Multă lume se întreabă de ce s-a ajuns aici, ca ursul să devină o prezență frecventă în zona de deal și, mai nou, să apară chiar și la câmpie, ceea ce sigur că nu este normal.

Î: Și care sunt aceste cauze?

R: În ultimii 10 – 15 ani, ursul a fost hrănit masiv în zona de deal pentru a-l atrage la o altitudine mai accesibilă și pentru a fi reduse diverse costuri. Din cauza hrănirii masive complementare în această zonă, în județele cu cele mai mari densități de urși, inclusiv Mureș, vorbim de cele mai multe conflicte. În plus, urșii, odată habituați sau obișnuiți cu omul, rămân aproape de acesta și practic asociază prezența omului cu hrana, motiv pentru care acum  asistăm la toate aceste interacțiuni nefericite. Părerea noastră este că hrănirea complementară ar trebui sistată la absolut toate speciile, eventual practicată strict în perioadele critice de iarnă severă. În rest ar trebui cu totul interzisă. 

O altă problemă este vânătoarea la trofeu, care s-a practicat ani la rândul și care a dus la o destabilizare a populației de urși. În această perioadă au fost vizați masculii cei mai viguroși, care reprezentau un element de echilibru în cadrul populației de urși. Acești masculi ucideau puii pentru a determina femelele să reintre în călduri. Acum nu mai putem vorbi despre un astfel de echilibru natural, ci, dacă ar fi să facem o analiză a conflictelor, vom vedea că în toate acestea sunt implicați urși tineri care n-au experiență sau nu cunosc frica de om ca exemplarele adulte de peste zece ani. De aici putem trage și concluziile de rigoare.

Referitor la înmulțirea excesivă a urșilor, nu știm din păcate câți urși avem. Estimările actuale reprezintă doar o cifră, fără să aibă o bază științifică.
 

Î: Este adevărat că, în prezent, dacă un urs este omorât pentru că a atacat un om, cel vinovat de uciderea ursului trebuie să plătească daune statului în valoare de 40.000 de euro? (n.a. situație în cazuri de braconaj sau de împușcare a ursului în lipsa unei derogări emise de Ministerul mediului)

Sigur că se face o evaluare a prețului ursului, în funcție de vârstă, de starea în care se află. Sunt anumite criterii după care se calculează și prețul, însă da, vorbim de o specie protejată, vorbim de o valoare a statului care până la urmă poate fi cuantificată în bani.

Î: Organizația pe care o reprezentați avea un program, ”Adoptă un urs brun”. Îl mai aveți?

R: Avem un asemenea program care îndrumă spre un management responsabil al populației de urși din România. Aici am vrea să atragem atenția asupra faptului că trebuie făcută o monitorizare mult mai bună a populației de urși și mai ales a acestor exemplare problemă. Ar trebui operaționalizat și sistemul de intervenții, pentru că în momentul de față se așteaptă chiar și până la 30 de zile până a primi un ordin de derogare în aceste sens (n.a. pentru relocarea sau împușcarea ursului) și părerea noastră este că această intervenție, mai ales în aceste cazuri în care se constată că e un pericol iminent, ar trebui să aibă loc imediat.

Î: În afară de monitorizarea acestor exemplare, de renunțarea la hrănirea complementară a urșilor, mai sunt și alte măsuri care trebuie luate pentru a împiedica acest atacuri?

R: Absolut! Sunt și alte cauze care au dus la această situație. Vorbim și de fragmentarea habitatului, vorbim de tăierile de pădure care au loc în habitatul ursului, de deranjul provocat de om și de activitatea acestuia, inclusiv ATV-uri și alte mijloace motorizate. 

De asemenea, mai ales în această perioadă, de la sfârșitul verii și până în toamnă, există această competiție (n.a. între om și urs) pe fructele de pădure. Pe de-o parte hrana ursului e luată din pădure, pe de altă parte se creează și o presiune majoră în habitatul ursului de către culegătorii de fructe de pădure, care stau chiar și cu săptămânile în zonele respective. Asta, iarăși, determină o parte a urșilor să coboare. Și coboară în mod normal în zonele locuite unde, cum ziceam, găsesc hrană mult mai ușor.
 
A consemnat Mirela Dădăcuș, reporter RFI

Articolul și înregistrarea originală RFI:
Se cer măsuri după atacurile urșilor în Mureș. WWF: E nevoie de o analiză care a dus la această situație
Cristian-Remus Papp
© WWF Enlarge
Brown bear
Brown bear
© Tomas Hulik / WWF Enlarge
Doneaza
Doneaza