Sumar al viziunii WWF privind Strategia Energetică a României 2018-2030 cu perspectiva anului 2050 | WWF

Sumar al viziunii WWF privind Strategia Energetică a României 2018-2030 cu perspectiva anului 2050



Posted on 15 October 2019
© Jason Houston WWF-US
Strategia Energetică 2018-2030 prezintă o abordare clasică în privința mixului energetic, ce limitează utilizarea surselor sustenabile de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară. Aceasta promovează vechi proiecte hidroenergetice sau termocentrale pe cărbune care au impact substanțial asupra biodiversității și climei, care vin în contradicție cu angajamentele României privind legislația europeană asupra mediului și care nu țin nici de schimbările climatice, nici de legislația europeană. Strategia propusă nu instituie mecanisme financiare care se încurajeze dezvoltarea tehnologiilor de stocare a energiei solare. 
 
Propunerile WWF au la bază importanța conservării biodiversității bogate a țării noastre, urgența reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, ținând cont astfel de legislația și ambițiile UE, punctând strategii și acțiuni specifice. Soluțiile WWF sunt axate pe:
  • eliminarea treptată a combustibilii fosili;
  • trecerea la un sistem eficient și 100% din surse regenerabile de energie;
  • creșterea capacității de stocare a gazelor cu efect de seră;
  • menținerea ecosistemelor naturale care generează servicii de mediu și sprijinirea soluțiilor bazate pe natură pentru reducerea emisiilor de carbon;
  • refacerea ecosistemelor degradate.
  1. HIDROENERGIA 
Concepute și implementate incorect, proiectele hidroenergetice pot afecta major mediul înconjurător și societatea. Am identificat următoarele tipuri de efecte:
  • Impactul asupra biodiversității
Energia hidroelectrică nu poate fi reconciliată integral cu obiectivele de conservare a speciilor și habitatelor acvatice protejate prin Directivele Natură 2000 și Directiva Cadru privind Apa.
  • Adaptarea la schimbările climatice și contribuția la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Digurile și barajele reduc potențialul natural de adaptare a ecosistemelor acvatice prin modificarea morfologiei și a debitelor râurilor și, prin urmare, subminează reziliența la schimbările climatice.
  • Impactul asupra comunităților locale
Proiectele hidrotehnice pot afecta dramatic comunitățile locale prin limitarea accesului la resursele acvatice, alterarea calității și cantității apei; o arată cazurile întâlnite de-a lungul Dunării. 
O posibilă soluție? Prioritizarea investițiilor în retehnologizarea infrastructurilor existente anterior demarării oricăror investiții noi.
  1. BIOENERGIA
Strategia Energetică nu afirmă că promovarea resurselor de biomasă, trebuie să țină cont de criterii clare de sustenabilitate socială și de mediu. 
 
Ce direcții trebuie atent analizate și regândite?
 a) Bioenergia din surse forestiere:
Recoltarea biomasei forestiere este contraproductivă, o arată tot mai multe cercetări. Credem că Guvernul României trebuie să sprijine tranziția sectorului tradițional de combustibil de lemn spre tehnologii ecologice și spre utilizări mai eficiente ale lemnului.  
 
Ne dorim ca Statul Român să promoveze soluții pentru sechestrarea carbonului în produse pe bază de lemn cu utilizare îndelungată, prin înlocuirea unor materiale cu impact climatic major și nu promovarea arderii lemnului pe care multe cercetări o relevă că fiind o soluție contraproductivă din punct de vedere climatic. 
 
b) Bioenergia din culturile agricole
Materiile prime folosite în acest sector nu trebuie să aibă altă utilizare economică semnificativă iar cultivarea și extracția lor nu trebuie să afecteze negativ fertilitatea solului ori conținutul acestuia de carbon. 
 
c) Bioenergia din deșeuri organice
Considerăm că trecerea la o economie circulară și reducerea ratei de generare a deșeurilor, în locul  subvenționării arderii deșeurilor pentru energie sunt necesare. Prin urmare, Strategia Energetică ar trebui să fie în concordanță cu ierarhia UE privind deșeurile și cu principiile economiei circulare.
 
Posibile soluții?
  • Producția de biogaz din digerarea anaerobă a deșeurilor municipale sau a dejecțiilor poate atenua impactul negativ al gropilor de gunoi în mediu, poate crea locuri de muncă și poate genera venituri. De asemenea, utilizarea de reziduuri cum ar fi uleiul rezultat în urmă pregătirii hranei, reziduurile generate prin procesarea alimentelor pot fi utilizate că surse de bioenergie într-o economie descentralizată și circular
  1. ENERGIA NUCLEARĂ
Credem că proiectul de construire a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă trebuie înlocuit cu tehnologii energetice mai puțin riscante și mai potrivite pentru viitor, din motive care țin atât de factori socio-economici, cât și de protejarea mediului. 
  1. COMBUSTIBILI FOSILI
Construirea unei noi unități pe cărbune la Rovinari este în contradicție cu obiectivul de reducere a emisilor de gaze cu efect de seră. În plus, unitățile existente, minele și depozitele de cărbune care le alimentează afectează grav sănătatea populației. Considerăm, așadar, că eliminarea cărbunelui din sectorul energetic românesc va trebui să fie planficată cât mai precis și eficient, pentru o tranziție justă pentru comunitățile locale din zonele miniere, în paralel cu stoparea investițiilor în noi centrale sau mine.

Concluzii
Energia regenerabilă sustenabilă este vitregită în proiectul de strategie energetică 2018-2030, chiar dacă potențialul natural al României permite dezvoltarea acestor surse. Este necesară revizuirea acesteia, cu implicarea instituțiilor responsabile de protecția mediului, apelor, pădurilor, a organizațiilor din societatea civilă și a altor factori interesați, pentru că biodiversitatea și oamenii să nu aibă de suferit, ci să se bucure de tranziția către 100% energie din surse regenerabile până în 2050. Mai mult decât atât, Strategia trebuie corelată cu Planul Național de Climă și Energie pentru perioada 2021-2030, care trebuie realizat în mod integrat (climă/mediu și energie), supus unor dezbateri publice ample și finalizat până la sfârșitul acestui an.  
 
Pentru lista completa de recomandări, accesați aici documentul integral - Viziunea WWF privind Strategia Energetică 2018-2030.
Doneaza
Doneaza