Noutăți | WWF

Noutăți



Comunitățile locale din Lunca Dunării își doresc reconstrucție ecologică – Un exemplu de bune practici

Lacurile din zona Gârla Mare - Vrata reprezintă un peisaj pitoresc aproape necunoscut omului de rând, cu excepția locuitorilor de acolo. Zeci de chirighițe, lișițe, berze albe și ereți de stuf își găsesc aici în fiecare primăvară loc de hrană și cuibărit. Iar nuferii, stuful și papura te-ar putea păcăli, să crezi pentru o clipă că ești în Delta Dunării.

Dar unicitatea zonei, aflată la celălalt capăt al țării de vărsarea fluviului în mare, nu își atinge nici pe departe adevăratul potențial. Aici, în anii 80, a fost construită o fermă piscicolă care nu făcea altceva decât să întrerupă legătura directă a zonei umede Gârla Mare cu Dunărea. Vorbim de bazine pentru creșterea puietului și iazuri de pescuit care au fost ferite de inundații prin construirea de diguri de apărare.

În prezent, cea mai mare parte a fermei piscicole nu mai este utilizată pentru piscicultură. În plus, poluarea apei este o problemă, în principal din cauza aruncării gunoaielor pe malul apelor și a gestionării necorespunzătoare a deșeurilor. La acestea se adaugă și lipsa circulației apei pe perioada verii, care duce la apariția fenomenelor de eutrofizare. Cu alte cuvinte, vorbim acum de o zonă îndiguită, de pe malul Dunării, abandonată și degradată.

Ce presupune reconstrucția ecologică la Gârla Mare?

Ce putem face în zonă este să reconectăm zona degradată la Dunăre, prin eliminarea sau relocarea digurilor. Regimul hidrologic natural al luncii trebuie refăcut, din moment ce vegetația specifica încă se dezvoltă aici, în timp ce fauna sălbatică repopulează iazurile pustii.

În cadrul proiectului derulat alături de Coca-Cola, în România lucrările de reconstrucție ecologică de la Gârla Mare - Vrata ar urma să ajute la stocarea a peste 5 milioane de mc de apă în timpul viiturilor de pe Dunăre și la refacerea și mentinerea biodiversității, mai ales a habitatelor necesare peștilor pentru depunerea icrelor. Pe lângă beneficiile ecologice, refacerea conectivității fluviului cu lunca sa inundabilă va contribui la reducerea impactului inundațiilor asupra comunităților riverane Dunării și la alimentarea locală a pânzei freatice, cu efecte benefice pentru activitățile agricole.

Lucrările de renaturare de la Mahmudia, un exemplu de urmat

Mahmudia este una dintre cele mai importante localități aflată de-a lungul brațului dunărean Sfântu Gheorghe. Se bucură de o biodiversitate impresionantă, în ciuda activităților agricole derulate în anii 1980, în urma cărora o bună parte din zona deltaică s-a pierdut. În 2016, WWF încheia aici un proiect de reconstrucție ecologică.

„Ce ați făcut la Mahmudia este un lucru extraordinar, de care lumea începe să se bucure”, spune Ivan Patzaichin, campion olimpic la canotaj, cel care dezvoltă deja o serie de proiecte pentru promovarea turismului lent în Delta Dunării. „Acum 50-60 de ani, lumea era mult mai prietenoasă cu natura, era conștientă că avem nevoie de ea, pentru că natura întotodeauna a dat viață. Nu poți doar să iei, trebuie la un moment dat să îi și dai înapoi. E nevoie de reconstrucție ecologică.”
 
„Mă ocup de turism în zona Mahmudia. Până în anul 2016 aici, în incinta Caras, era izlaz comunal. Zona asta nu avea turiști, aceștia nu aveau ce face aici, nu aveau ce vedea; era ca și când te-ai duce pe câmp. Acum avem habitat de păsări, pelicani, pești”, povestește Constantin Mușat, antreprenor local.
Astfel, pe viitor, proiectul realizat la Mahmudia va putea susține din ce în ce mai mult dezvoltarea socio-economică a localității, în baza principiilor dezvoltării durabile, prin orientarea activităților economice spre utilizarea rațională a resurselor naturale în beneficiul comunității locale și al naturii. „Noi am cedat cele 1000 ha renaturare locuitorilor. Ne dorim să dezvoltăm turismul” - Ion Șerpescu, primar Mahmudia.

Acum, locuitorii de aici nu mai așteaptă decât turiștii: „Să vină să vadă ce am făcut, că existăm și noi pe harta turistică a României”.
 
	© WWF Romania
© WWF Romania
 
	© WWF Romania
© WWF Romania
 
	© WWF Romania
© WWF Romania
 
	© WWF Romania
© WWF Romania
 
	© WWF Romania
© WWF Romania
 
	© WWF Romania
© WWF Romania

WWF + Coca-Cola: Lupta pentru salvarea râurilor din Europa

Știați că… 60% din râurile Europei nu sunt sănătoase? Sau că râurile și zonele umede de apă dulce ale lumii au pierdut 83% din biodiversitate din anii ’70 și până astăzi? Pentru că pe 22 septembrie 2019 sărbătorim Ziua Mondială a Râurilor, vorbim despre importanța protejării râurilor europene pe cale de dispariție cu Eva Hernández, coordonatorul Inițiativei Living European Rivers din partea WWF și cu Therese Noorlander, director de sustenabilitate Coca-Cola pentru Europa.
Cât de mare este problema rețelei de râuri și apă dulce bolnave în Europa?

Eva: Știm că 60% din râurile Europei nu sunt sănătoase. Unii ar putea spune: „deci 40% sunt ok, nu este chiar atât de rău”, dar dacă 60% din corpul tău a fost deteriorat sau 60% din casa ta a fost distrusă? Un semn clar al pagubelor produse asupra râurilor și zonelor umede din lume este că acestea au pierdut 83% din biodiversitate din anii ’70 și până astăzi. Sănătatea acestor habitate cu apă dulce ne afectează apa, alimentele, energia și capacitatea noastră de adaptare la schimbările climatice - este un subiect serios. Vestea bună este că știm ce putem face pentru a îmbunătăți lucrurile. Trebuie să ne mărim eforturile, să ajungem la mai multe persoane și să avem mai multe companii, autorități și cetățeni hotărâți să recupereze râurile și natura în general. În fond, este vorba despre a avea grijă de casa noastră.

Therese: Încă mă uimește că doar 3% din apa din lume este apă dulce. Aceasta este apa pe care o folosim pentru consum, pentru agricultură și pentru a ne păstra, până la urmă, viața. Și totuși, în Europa, așa cum a spus Eva, 60% dintre râuri - sursa cea mai importantă de apă dulce - nu sunt sănătoase. Vă puteți întreba: „De ce contează asta pentru Coca-Cola?” Ei bine, apa este ingredientul nostru cheie. Ne susține afacerea și comunitățile pe care le deservim. Fără apă, totul se oprește. Cum să nu ne pese?

Mulți ar putea spune că parteneriatul dintre WWF și Coca-Cola este unul neobișnuit. Care este secretul colaborării voastre?

Eva: Secretul este că parteneriatul nostru merge dincolo de finanțare: este vorba despre o viziune strategică, pe termen lung, pentru a face diferența atât în beneficiul oamenilor, al naturii și al afacerilor. Ceea ce vrea WWF este să schimbe modul în care funcționează lumea. Vrem să schimbăm status quo-ul. Dacă suntem capabili să influențăm o afacere precum Coca-Cola, pentru a vedea beneficiile lucrărilor pentru îmbunătățirea sănătății râurilor și renaturarea zonelor umede, atunci împreună putem influența și alte companii. Acest lucru este deosebit de important în cazul Coca-Cola, deoarece compania este considerată un punct de referință în atâtea domenii, deci de ce nu și pentru un management sustenabil al apei? Dacă va reuși să se impună în asta, vor urma și alții.

Therese: Apa este necesară pentru toate produsele din agricultură. Este folosită în fabricație și este esențială în produsele de zi cu zi. Și este o resursă comună: apa dulce curată și sănătoasă este vitală pentru consumatorii noștri și pentru comunitățile în care trăiesc. Singuri, nu ne putem atinge obiectivele ambițioase legate de apă, deci trebuie să facem echipă cu parteneri experți. WWF este o potrivire perfectă, deoarece combină cunoștințele experților cu rețelele locale extinse, desfășurându-și activitatea pentru a duce lucrurile la bun sfârșit în comunitățile în care lucrează. Ne parteneriem cu organizații precum WWF pentru a ne îndeplini obiectivele, dar ne dorim, de asemenea, ca aceștia să ne învețe și să ne ajute să construim programe durabile și sustenabile, care pot face în final o diferență relevantă.

Ce beneficii au ambii parteneri din această colaborare?

Eva: Parteneriatul nostru s-a schimbat foarte mult de-a lungul anilor. În primă fază, am ajutat Coca-Cola să-și îmbunătățească abordarea cu privire la managementul apei. Când am început, accentul era pus exclusiv pe readucerea apei folosite de Coca-Cola în fabricarea produselor sale în natură. Apoi, colaborarea noastră a crescut și a integrat inclusiv lanțul de aprovizionare, de la apa din sticlă la apa folosită pentru fabricarea ingredientelor. Acum Coca-Cola a avansat în conceptul de „capital natural”, măsurând impactul mai larg al acțiunilor sale asupra naturii. Este tot un proces continuu, îl vedem ca pe o încercare de integrare a acestei abordări holistice în activitățile sale. Aceasta este diferența dintre a oferi doar bani și a lua în calcul, într-adevăr, sustenabilitatea afacerii tale.

Therese: Permiteți-mi să vă dau un exemplu. Prima dată când am vizitat zona pilot a unuia dintre proiectele noastre de refacere a apei, în Croația, totul în jurul meu arăta frumos. Dar echipa WWF a spus că nu, râul avea nevoie de reconstrucție ecologică. Habar n-aveam de ce, așa că i-am rugat să-mi explice ca unui copil de șase ani. Simplifică. Când vine vorba de apa dulce și legătura dintre biodiversitate și schimbările climatice, este foarte important să înțelegem acest lucru. Avem nevoie de experți precum WWF pentru a-l explica. Cred că, într-un fel, am ajutat WWF să schimbe modul în care comunică și explică munca pe care o face și semnificația acesteia, implicând mai multe persoane, făcând mesajul lor mai accesibil.

Eva: Da, este adevărat. Coca-Cola este o portavoce pentru noi, datorită excelenței sale în marketing, știe ce își doresc oamenii și ne poate ajuta să ajungem la ei mai mult decât o putem face singuri. Coca-Cola ne poate ajuta, de asemenea, să simplificăm și să ne adaptăm mesajul pentru un impact maxim. Cred că este o simbioză drăguță și Ziua Mondială a Râurilor este o ocazie perfectă pentru a ridica volumul.

Sunteți pe cale să vă atingeți obiectivele pe care vi le-ați propus?

Therese: Proiectele noastre pe râuri cu WWF au jucat un rol important în a ne ajuta să ne atingem obiectivele de refacere a apei - am readus în natură volume uriașe de apă dulce. Dar cel mai important lucru pentru mine este că am adus cu noi comunități locale - în general, oamenii susțin schimbările și înțeleg de ce sunt necesare. Comunitățile pot vedea și simți beneficiile și asta este ceea ce contează.

Eva: Da, odată cu volumul de apă pe care l-am redat naturii sau cu renaturarea râurilor și zonelor umede, unul dintre obiectivele atinse a fost ajutarea oamenilor să lucreze într-un mod diferit, de exemplu prin îmbunătățirea practicilor agricole sau de utilizare a terenului. Oamenii sunt rezistenți la schimbare, de aceea este adesea greu să-și deschidă mintea către inovație. Și asta este valabil și pentru companiile și autoritățile locale. Pentru toate proiectele noastre cu Coca-Cola, impactul a fost similar în ceea ce privește schimbarea perspectivelor și încurajarea oamenilor să fie mai deschiși la idei noi. Asta este ceea ce vrem să facem în Europa și în lume.

Privind spre viitor, credeți că este posibil ca abordarea muncii voastre să se schimbe?

Eva: Scopul parteneriatului nostru se află într-o continuă schimbare. Adaptarea la schimbările climatice câștigă acum relevanță pe măsură ce lumea conștientizează nevoia de a începe adaptarea la impactul unei lumi care se încălzește. Cel mai important lucru este, însă, să lucrăm pe două nivele: trebuie să continuăm să inovăm și, în același timp, să continuăm să folosim ideile care funcționează. Dacă dorim să inversăm pierderile de biodiversitate și să abordăm calitatea scăzută a apei și deficitul de apă în râurile europene, trebuie să fim mai ambițioși și să obținem rezultate la o scară mai mare. Este multă muncă de făcut, pentru companii, administrații și, de asemenea, pentru ONG-uri.

Therese: Coca-Cola și WWF continuă să facă proiecte grozave, dar cred că ar trebui să încercăm să implicăm cât mai multe persoane, companii și părți interesate. Avem toate dovezile necesare în ceea ce privește modul în care apa dulce poate fi renaturată și cine poate beneficia de aceasta. Nu este cine știe ce filosofie! Dar pentru a face acest lucru la o scară mai mare, avem nevoie de mai mulți jucători care să se implice. În calitate de companie, avem puterea de a angaja consumatorii, angajații, clienții, asociațiile comerciale și chiar companiile partenere. Putem să fim mândri de ceea ce am făcut, să ne străduim să facem mai mult și să îi provocăm pe ceilalți să ne urmeze.

Este o provocare să păstrați apa în topul subiectelor de mediu?

Eva: Cu siguranță trebuie să scoatem mai în față apa. Auzim multe despre schimbările climatice, dar trebuie să le reamintim oamenilor că râurile sănătoase și ecosistemele de apă dulce sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice. Acestea influențează apa care ne hrănește câmpurile și ne satisface setea, protejează zonele inundabile și malurile și pot acționa ca un tampon în perioadele de secetă extremă și inundații.
Râurile sunt inimile care pulsează ale peisajelor noastre, ele fac ca apa, energia, nutrienții și sedimentele să curgă și contribuie la calitatea vieții noastre în nenumărate moduri. Este esențial să nu uităm niciodată acest lucru și să lucrăm din greu pentru a duce problema apei în mass-media și în agenda politică - este acolo, dar nu atât de sus pe cât ar trebui să fie. Companii precum Coca-Cola pot face ca subiectul să nu fie dat uitării și să-i adune laolaltă pe toți cei care împreună pot face diferența.
 
 
	©
©
 
	©
Eva Hernández, WWF - coordonatorul Inițiativei Living European Rivers
©
 
	©
Therese Noorlander, director de sustenabilitate Coca-Cola pentru Europa
©
 
	©
©

Planul de acasă nu se potrivește cu cel din târg

Pe parcursul ultimului an au apărut obstacole neașteptate, în special legate de cadastrul neactualizat și de soluționarea aspectelor concesionale de la începutul anilor '90. După sfârșitul regimului comunist, când statul era proprietarul principal, cu un administrator de terenuri și bunuri, noi structuri ale companiilor de stat și private au înlocuit vechea structură.

Trecerea de la structura comunistă la structura actuală a fost complicată și s-a schimbat de câteva ori până acum. Astfel, după regimul comunist, terenul proiectului a fost deținut și gestionat succesiv de către diverse administrații și companii de stat. Astfel, neclaritățile privind contractul de concesionare au avut o dinamică complicată, incluzând responsabilități legate de întreținerea terenurilor și de administrarea terenurilor / plata redevențelor. Neclaritățile menționate mai sus au făcut obiectul mai multor procese în justiție.
 
Astfel, după depunerea la Consiliul Județean a documentației pentru obținerea certificatului de urbanism și primirea primului răspuns, echipa de proiect a mobilizat resursele necesare pentru a clarifica proprietatea asupra terenurilor și responsabilitățile între actorii implicați. Soluția aleasă de membrii echipei și avocații implicați a fost de a actualiza informațiile incluse în cartea funciară pe baza datelor și informațiilor existente. În prezent actualizarea cadastrului este în curs de desfășurare. Se așteaptă ca rezultatele să fie eliberate după data de 15 mai, luând în considerare termenul legal de răspuns al autorităților.
 
În plus față de acțiunile legate direct de lucrările de reconstrucție, WWF și SOR, în calitate de custozi ai ariei naturale protejate Gruia- Garla Mare, au depus spre finațare în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare o propunere de proiect care se află în ultima fază a aprobării. Activitățile relevante propuse în cadrul proiectului vizează sustenabilitatea reconstrucției ecologice, inclusiv menținerea nivelului apei, gestionarea stufului și asigurarea monitorizării unor parametri.

WWF România și Societatea Ornitologică Română, custozii siturilor Natura 2000 Dunărea la Gârla Mare- Maglavit și Gruia – Gârla Mare

ROSCI0299 Dunărea la Gârla Mare-Maglavit a fost desemnată arie de importanță comunitară pentru protecția habitatului 92A0 Zăvoaie de Salix alba și Populus alba și pentru protecția a 8 specii aflate pe Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
 
Situl Gruia-Gârla Mare a fost desemnată arie naturală protejatăpentru 19 specii de păsări aflate pe Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CE, 89 specii de păsări listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare. Dintre acestea, 9 specii sunt considerate periclitate la nivel global. Aceasta oferă spațiu de odihnă pentru păsările migratoare și este importantă în perioada de iarnă oferind hrană și adăpost unor specii de păsări.
Aria protejată este importantă pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor: cormoranul mic, rața roșie, șoimul dunărean, stârcul de noapte, stârcul roșu, stârcul galben, buhaiul de baltă, egreta mică, codalbul. De asemenea, situl este important în perioada de migrație a cormoranului mic și cormoranului mare. În perioada de iarnă oferă adăpost raței moțate și cormoranului mic.
 
Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, conform următoarelor categorii:
a) specii de păsări din anexa I a Directivei Păsări: 19
b) specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn): 89 (vezi anexa I)
c) specii periclitate la nivel global: 6.
 
Aria naturală Dunărea la Gârla Mare-Maglavit este importantă pentru popândău, vidră, țestoasă de apă, buhai de baltă cu burta roșie și tritonul dobrogean. Habitatul cel mai important din punct de vedere conservativ prezent în cadrul acestei arii protejate este reprezentat de 92A0 „Zăvoaie de salcie albă și plop alb” cu valoare conservativă foarte mare.
 
Aspecte socio-economice
Populația de pe teritoriul celor două situri este distribuită astfel: Gârla Mare – 3.100 locuitori, Gruia – 3.216 locuitori, Pristol – 1497 locuitori, Vrata – 2.190 locuitori, Salcia – 3.114 locuitori, Maglavit – 5.170 locuitori, Cetate – 5.539 locuitori, Calafat – 17.280 locuitori. Activitatea de baza a acestora este agricultura.
 
Acțiunile propuse pentru realizarea protecției efective a siturilor Gruia-Gârla Mare și Dunărea la Gârla Mare-Maglavit
 
WWF-România și Societatea Ornitologică Română, în calitate de custozi ai ariei naturale Gruia-Gârla Mare (ROSPA0046) și a ariei de importanță comunitară Dunărea la Gârla Mare-Maglavit (ROSCI0299) își propun:
- să crească semnificativ potențialul ariilor naturale protejate de a menține pe termen lung statul favorabil de conservare al speciilor/habitatelor de interes conservativ in conformitate cu legislația comunitară în vigoare;
- să asigure un model de gestionare durabilă a unor situri Natura 2000.
 
Asigurarea măsurilor adecvate pentru a evita, în aria naturală Gruia-Gârla Mare și situl de interes comunitar Dunărea la Gârla Mare-Maglavit, deteriorarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor precum și perturbarea speciilor pentru care siturile au fost desemnate, în măsura în care astfel de perturbări sunt susceptibile de a avea un efect negativ în relație cu obiectivele Directivelor 79/409 din 1979 și 92/43 din 1992.

Studiu identificare zone de renaturare în Lunca Dunării

În paralel cu implementarea proiectului de reconstrucție de la Gârla Mare se lucrează la identificarea viitoarelor situri care vor fi supuse reconstrucției ecologice.  Studiul a identificat și prioritizat siturile din lunca Dunării Inferioare cu probabilitate mare de reconstrucție. În selectarea siturilor cu potențial mare pentru reconstrucție au fost folosite mai multe criterii, printre care: potențialul de inundare; suprafața sitului; tipul de proprietate al terenurilor din siturile pretabile; existența siturilor arheologice; existența infrastructurii locale; hărțile de hazard și risc la inundații; prezența ariilor naturale protejate; interesul factorilor interesați față de posibila reconstrucție; zone pretabile reconstrucției  identificate în studii similar.
 
Pe baza datelor de mai sus a fost elaborată o listă a zonelor cu potențial de reconstrucție ecologică.  Top 5 situri pretabile reconstrucției ecologice sunt: Salcia, Balta Geraiului, Topalu, Potelu și Bistreț. Pentru  aceste situri a fost realizată o analiză a factorilor interesați mai amănunțită pentru a înțelege mai bine relația lor cu posibila reconstrucție a zonelor umede.

Primii pași în începerea lucrărilor

Având în vedere noua soluție tehnică agreată pentru proiectul Gârla Mare, acțiunile necesare pentru închiderea fazei pregătitoare cerute de executarea lucrărilor au fost finalizate. În consecință, au fost efectuate investigații topografice și geotehnice. De asemenea, s-a realizat o survolare aeriană a zonei, pe baza căreia zona este georeferențiată cu imagini ortofoto în spectrul vizibil și în infraroșu RGB. Acest lucru va permite echipei de proiect să analizeze situația reală pe teren din punct de vedere al ecosistemelor și habitatelor. Aceste imagini vor reprezenta referința zonei înainte ca acțiunile de restaurare să fie implementate.
 
În paralel cu pregătirea lucrărilor tehnice prezentate mai sus, aspectele juridice și procedurale ale implementării lucrărilor au fost clarificate și finalizate. Prin urmare, au fost elaborate și finalizate procedurile de licitație necesare pentru: Pregătirea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție; Supravegherea tehnică de către un inginer independent / companie cu competență în asistarea echipei WWF în implementarea proiectului din punct de vedere tehnic și juridic; Executarea lucrărilor pe baza rezultatelor studiului de proiectare tehnică și a cerințelor autorităților relevante.
 
WWF România și Societatea Ornitologică Română au primit custodia sitului Natura 2000 Garla Mare (care se suprapune cu zona proiectului), fiind responsabile pentru îmbunătățirea și / sau menținerea unui statut favorabil de conservare al speciilor și al habitatelor. Astfel, responsabilitatea custozilor este de a integra lucrările de reconstrucție cu obiectivele de conservare.

La un pas de începerea lucrărilor

Dacă acum nu multă vreme vă povesteam despre scenariile lucrărilor din Gârla Mare, astăzi vă putem anunța ca a fost închisă faza pregătitoare cerute de executarea lucrărilor.
Astfel, au fost efectuate investigații topografice și geotehnice. De asemenea, s-a realizat o survolare aeriană a zonei, pe baza căreia zona este georeferențiată cu imagini ortofoto în spectrul vizibil și în infraroșu RGB. Acest lucru va permite echipei de proiect să analizeze situația reală pe teren din punct de vedere al ecosistemelor și a habitatelor. Aceste imagini vor reprezenta referința zonei înainte reconstrucției ecologice.
 
În paralel cu pregătirea lucrărilor tehnice prezentate mai sus, aspectele juridice și procedurale ale implementării lucrărilor au fost clarificate și finalizate. Prin urmare, au fost elaborate și finalizate procedurile de licitație necesare pentru: pregătirea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție; supravegherea tehnică; executarea lucrărilor pe baza rezultatelor studiului de proiectare tehnică și a cerințelor autorităților relevante. 

Așadar, suntem bucurăși să vedem că suntem tot mai aproape de începerea lucrărilor și revenim curând cu primele imagini de la fața locului.
 
	© WWF
© WWF

Am câștigat custodia în zonele Gârla Mare-Maglavit, Gruia- Gârla Mare

WWF-România și Societatea Ornitologică Română au primit custodia siturilor Natura 2000 ROSCI0299 Dunărea la Gârla Mare- Maglavit și ROSPA0046 Gruia – Gârla Mare, zone protejată care se suprapune cu zona proiectului nostru. Situl Gruia-Gârla Mare a fost desemnată arie de protecție avifaunistică pentru protecția a 19 specii de păsări, dintre care 9 specii sunt considerate periclitate la nivel global. Aria naturală protejată Gruia-Gârla Mare oferă spațiu de odihnă pentru păsările migratoare atât în perioada de cuibărit, cât și iarna.

În calitate de custozi ne-am propus:
- creașterea semnificativă a potențialului ariilor naturale protejate de a menține pe termen lung statul favorabil de conservare al speciilor/habitatelor de interes conservativ in conformitate cu legislația comunitară în vigoare;
- să asigure un model de gestionare durabilă a unor situri Natura 2000. 

Cum ne dorim să facem asta?
A. Asigurarea și îmbunătățirea structurii de management printr-un management participativ care să asigure implementarea cu succes a măsurilor de conservare propuse în siturile Gruia-Gârla Mare și Dunărea la Gârla Mare-Maglavit;
B. Cunoașterea necesităților ecologice ale speciilor și habitatelor de interes conservativ, stabilirea valorilor de referință favorabile și asigurarea statutului de conservare favorabilă al speciilor din siturile Gruia-Gârla Mare și Dunărea la Gârla Mare-Maglavit;
C. Asigurarea condițiilor optime pentru cuibărire, hrănire și iernare în zone cheie din aceste situri prin promovarea lucrărilor de reconstrucție ecologică și a celor mai bune practici de gestionare a terenurilor, reducerea perturbărilor și eliminarea mortalității deliberate în zonele de cuibărire, hrănire și iernare;
D. Reducerea poluării prin implementarea unor măsuri stricte de management;
E. Management participativ activ, implicarea actorilor locali în activitățile de conservare și activitățile de educare si conștientizare;
F. Promovarea dezvoltării durabile în mediul rural care să asigure beneficii comunităților locale. 

Ce înseamnă Scenariul A?

Dintre cele trei posibile scenarii dezvoltate în urma studiilor realizate, scenariul A (Menţinerea situației actuale a terenurilor (nicio intervenţie constructivă), dar cu modificări ale managementului amenajării piscicole care să permită creşterea debitelor de apă intrate în balta Gârla Mare, Vrata) a fost stabilit cel mai potrivit luând în calcul toate aspectele fie că vorbim de natură sau de oameni.

Pentru materializarea acestuia va fi nevoie de două etape; prima în care vor fi realizate o serie de lucrări de consolidare a digurilor fermei piscicole Gârla Mare, lucrări necesare pentru îmbunătățirea conectivității apei a zonelor cu stuf cu Dunărea și lucrări de decolmatare a bazinului piscicol acoprit de stuf aflat în estul fermei piscicole Gârla Mare. A doua etapă va îngloba lucrări de decolmatare în balta Vrata, necesare pentru asigurarea unei circulații optime a apei și crearea unor ochiuri de apă și realizarea conectivității apei, asigurarea legăturii zonei cu Dunărea.
Ne-am propus creştere a valorii ecologice a Zonei Gârla Mare prin reconstrucţia ecologică a zonei umede și refacerea resurselor natural. Dar ce înseamnă aceasta?
  • Creşterea volumului apei care intră în gârlă asigurând o creştere a suprafeţelor cu luciu de apă pe toată durata anului.
  • Asigurarea unui bun circuit al apei în interiorul zonei.
  • Reducerea cu cel putin 50% a suprafeţelor ocupate cu păpuriş şi stufăriş.
  • Reducerea presiunilor omului asupra zonelor naturale din incinta Gârla Mare. 
Și cum vom reuși? Prin lucrări la nivelul digurilor amenajării piscicole Gârla Mare și prin lucrări pentru eliminarea şi controlul păpurişului şi stufărişului ce ocupă peste 90 % din suprafaţa bălţii. De asemenea, realizarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică propuse nu este posibilă în acest moment fără luarea în considerare a unor măsuri de protecţie a amenajării piscicole fără supraînălţarea digului estic ale amenajării piscicole.

Acum ne suflecăm mânecile și ne punem pe treabă. Revenim cu detalii de la fața locului! 
 
	© WWF
© WWF

3 scenarii posibile de renaturare a zonei Gârla Mare

De-a lungul ultimului an cu ajutorul unui studio de fezabilitate, am dezvoltat 3 posibile scenarii propuse pentru reconstrucția ecologică a zonei Gârla Mare.
  • A. Menţinerea situației actuale a terenurilor (nicio intervenţie constructivă), dar cu modificări ale managementului amenajării piscicole care să permită creşterea debitelor de apă intrate în balta Gârla Mare, Vrata;
  • B. Restabilirea conectivităţii directe a bălţii Gârla Mare cu Dunărea printr-un singur punct (în vest - zona amenajării piscicole) care să asigure intrările şi ieşirile de apă din baltă în funcţie de nivelul oscilant al cotelor Dunării;
  • C. Crearea unui circuit al apei în interiorul bălţii Gârla Mare (conform direcţiei de curgere a apelor Dunării) prin îndepărtarea digurilor atât în vestul bălţii (zona amenajării piscicole), precum şi în sud-estul bălţii (către Balta Salcia). 
Pentru selectarea scenariilor a fost aleasă realizarea unei analize multicriteriale simple, pe baza avantajelor şi dezavantajelor fiecăreia dintre alternativele descrise.  Criteriile utilizate în cadrul analizei sunt următoarele:  acordul proprietarilor afectați de lucrările propuse; stocarea apei de inundaţii; conservarea naturii; extinderea şi diversificarea habitatelor; durabilitatea intervenţiei; eliminarea / reducerea impactului uman; beneficii pentru comunitatea locală și costurile.

Luând în calcul situația locală și cele enumerate mai sus, soluția finală este îmbunătățirea condițiilor ecologice a zonelor umede de la Gârla Mare prin reconectarea la regimul hidrologic natural al Dunării cu alimentare prin sifonare prin ferma piscicolă Gârla Mare și evacuare apei printr-o breșă în digul de la Dunăre din zona bălții Salcia, așadar, scenariul A.

Gârla Mare, unde începe povestea

Unde lucrăm?
Situl Natura 2000 Gârla Mare este o zonă de mlaștină care se întinde pe aproximativ 700 de hectare în fosta luncă inundabilă a Dunării. Este localizat în sud-vestul ţării, în partea de sud şi sud-est a judeţului Mehedinţi, în Câmpia Blahniţei. 
 
Care este situația actuală?
Legatura directă cu Dunărea a zonei umede Gârla Mare a fost întreruptă odată cu construirea în anii 1980 a unei ferme piscicole cu bazine pentru creșterea puietului și iazuri de pescuit ferite de inundații prin diguri de apărare construite la Dunăre. Bazinele fermei piscicole sunt alimentate în principal cu apă de la izvoarele de la baza terasei Dunării sau prin pomparea apei din fluviu, iar în prezent, cea mai mare parte a fermei piscicole nu este utilizată pentru piscicultură. În plus, poluarea apei este o problemă aici, în principal din cauza depozitelor ad-hoc de deșeuri și gestionarea acestora în mod nesustenabil în întreaga zonă. La acestea se adaugă și lipsa circulației apei pe perioada verii, care din cauza regimului hidrologic controlat de ferma piscicolă duce la apariția fenomenelor de eutrofizare.
 
Zonele îndiguite din lungul Dunării, în special cele care sunt abandonate, ar trebui să fie reconectate la Dunăre prin eliminarea sau relocarea digurilor. Regimului hidrologic natural al luncii trebuie refăcut, din moment ce vegetația specifica încă se dezvoltă aici, în timp ce fauna sălbatică repopulează iazurile pustii. Zona are un mare potențial pentru reconstrucție ecologică și, pe lângă modificările morfologice necesare pentru reconectare, are nevoie și de măsuri ce vor asigura eliminarea surselor de poluare din agricultură și managementul responsabil al deșeurilor.
 
De ce sunt importante zonele umede?
Zonele umede sunt vitale pentru oameni, pentru că refac rezervele de apă, protejează așezările umane de excesul de apă cauzat de inundații, filtrează apa, sunt mediul cel mai propice pentru înmulțirea peștilor. Toate aceste benefici ale luncii inundabile a Dunării pot contribui la dezvoltarea economiei locale, datorită numeroaselor oportunități de valorificare a resurselor naturale diversificate, cât și dezvoltarea antreprenoriatului bazat pe natură, precum ecoturismul. Nu în ultimul rând, zonele umede sunt cea mai bună casă pentru mii de specii de tot felul care constituie resursa de hrană pentru localnici și baza pentru dezvoltarea economiei locale.
 
Specii de plante și animale întâlnite în zonă
Situl Gârla Mare adăpostește o serie de specii de plante și animale, protejate la nivel internațional și frecvent utilizate de către populația locală.
Vegetaţia acvatică este foarte bogată şi oferă suport pentru cuiburile corcodeilor şi chirighiţelor cu obrajii albi. În această zonă cuibăresc între 120 și 140 de perechi de cormorani pitici şi 120 de perechi de raţă roşie. În timpul perioadei de migraţie zona este străbătută de până la 800 de exemplare de cormoran pitic.
În plus, situl este zonă preferată pentru cuibărire și hrană de multe alte specii de păsări protejate de Directiva Păsări, cum ar fi: stârcul galben, rața roșie, eretele de stuf, egreta mare, șoimul dunărean, codalbul și pelicanul comun.
 
În ceea ce privește vegetația, zona include 131 de specii de plante.
 
Tot aici întâlnim o mulțime de insecte, raci, iar în ape crap, știucă, șalău, plătică, roșioară și biban. Nu putem uita de amfibieni – printre care buhaiul de baltă cu burta roșie, și o mulțime de reptile – specii de  şerpi de apă dulce,  ţestoasa de apă, guşterul, şopârla de câmp şi ţestoasa de uscat.
 
În pajiştile de luncă întâlnim specii de păsări ce cuibăresc pe maluri – prigoria, lăstunul de mal, codobatura, barza – ce îşi caută hrana în această zonă.
 
În zăvoaie înâlnim păsări ca boicuşul, şerparul sau pescărelul albastru mic, în timp ce pe malul lacului îşi caută hrana prundăraşii, lopătarul, stârcul cenuşiu, stârcul galben, stârcul  de noapte sau găinuşa de baltă.
 
În stufărişuri şi păpurişuri  se aud păsările cântătoare – privighetorile de stuf şi de baltă şi lacarii sau piţigoiul de stuf și nu numai. Pe deasupra rogozişurilor zboară chirighiţa cu obraji albi, pescăruşul râzător, raţa sălbatică mare, raţa cârâitoare, raţa lingurar și raţa fluierătoare.
 
Întâlnim și o mulțime de mamifere – lilieci, vidra, căpriorul, dihorul de pădure, cârtiţa, popândăul, porcul mistreţ, veveriţa și ariciul.
 
	© Milan Radisics/Wild Wonders of Europe
Chirighița cu obraz alb
© Milan Radisics/Wild Wonders of Europe
 
	© Mihai Baciu
Stârc galben
© Mihai Baciu
 
	© Staffan Widstrand/Rewilding Europe
Broasca țestoasă de apă
© Staffan Widstrand/Rewilding Europe
 
	© Staffan Widstrand /Rewilding Europe
Progorie
© Staffan Widstrand /Rewilding Europe
 
	© Cristian Mihai
Popândău
© Cristian Mihai
 
	© Cristian Mihai
Stârc de noapte
© Cristian Mihai

Lunca Dunării are nevoie de măsuri urgente de conservare

Ziua Mondială a Zonelor Umede este sărbătorită în fiecare an pe 2 februarie, ca urmare a semnării Convenției Ramsar în anul 1971, un tratat interguvernamental care asigură cadrul de acţiune la nivel naţional şi internaţional, în vederea conservării şi utilizării raţionale a zonelor umede şi a resurselor acestora.
 
România a aderat la Convenție în ianuarie 1991, iar până în momentul de față ne bucurăm de 19 situri Ramsar. Cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede, WWF-România  reamintește importanța conservării zonelor umede și premiază școlile din lungul Dunării pentru implicarea în activități dedicate biodiversității.

Zonele umede se găsesc pretutindeni în apropierea râurilor și luncilor inundabile temporar sau permanent. Acestea sunt recunoscute ca surse importante de apă potabilă, hrană și casă pentru peste 100 000 de specii de plante și animale la nivel mondial. În ciuda faptului că acoperă doar 3% din suprafața Pământului, zonele umede stochează 30% din totalul de carbon, dublu față de păduri. De asemenea, acestea joacă un rol important în fața inundațiilor, lucrând sub forma unui burete ce absoarbe surplusul de apă rezultată în urma ploilor torențiale sau a dezghețării zăpezii primăvara.

Cu toate acestea, zonele umede sunt catalogate adesea drept zone inutile, folositoare în alte scopuri, cum ar fi agricultură sau drept zone de pășunat. Conform Raportului Planeta Vie, realizat de WWF, în ultimii 100 de ani s-a pierdut 64% din totalul zonelor umede la nivel mondial. Principalele cauze sunt desecarea și schimbarea destinației terenurilor, lucrările de infrastructură și amenajările cu diguri și baraje, respectiv poluarea.

De 10 ani, WWF-România desfășoară proiecte de refacere și conservare a zonelor umede din lungul Dunării. Susținem renaturarea zonelor desecate, gestionarea înțeleaptă a zonelor umede existente, realizarea unor politici care să ia în considerare serviciile de mediu pe care le oferă aceste zone și schimbarea obiceiurilor de consum prin acțiuni de conștientizare și educație.

Școlile din lungul Dunării au spus “Școala mea sărbătorește Ziua Mondială a Zonelor Umede”

Peste 200 de elevi din școlile alături de care am lucrat în ultimii ani în lungul Dunării au sărbătorit Ziua Mondială a Zonelor Umede în cadrul unui concurs interșcolar organizat de WWF-România. Este vorba de Școala Gimnazială Giuvărăști, Școala Gimnazială Gîrcov, județul Olt, Școala Gimnazială Vânjuleț, județul Mehedinți și Liceul Tehnologic „Vasile Bacalu”, Mahmudia, Tulcea. Tinerii au descoperit biodiversitatea și importanța zonelor umede cu ajutorul lecțiilor susținute fie de profesori, fie chiar de către ei, prin vizite pe teren și activități de ecologizare a luncii, fotografie, carnaval și, chiar o… salată a biodiversității. În urma concursului, Școala Gimnazială Giuvărăști, județul Olt a câștigat premiul  cel mare,  ce constă într-o trusă completă de analiză a apei, iar celelalte școli au primit atlase școlare și reviste tematice.
 
	© Cristian Mititelu-Răileanu
Zone umede - Delta Dunării
© Cristian Mititelu-Răileanu

Conservarea și refacerea zonelor umede, în special a luncilor inundabile, trebuie să devină o prioritate pentru societatea românescă. Prin programele derulate în lungul Dunării, WWF a demonstrat cum refacerea zonelor umede poate aduce beneficii comunităților locale.

Cristian Tetelea, coordonator proiecte bazinul Dunării, WWF-România.

Doneaza
Doneaza