Noutăți | WWF

Noutăți



 rel=
© Dan Dinu

Rezultatele finale ale proiectului

Îmbunătățirea cunoştințelor şi a politicilor privind contribuția ecosistemelor în sectorul economic a fost atins în cadrul proiectului SOLIDARON prin dezvoltarea a 3 documente:
 
  1. un studiu cu privire la evaluarea monetară a contribuției ecosistemelor forestiere și acvatice din cadrul zonei pilot Parcul Natural Munții Maramureșului la diferite sectoare economice, prin aprecierea costurile economice asociate cu diferițele funcțiile asociate;
  2. un studiu cu privire la identificarea cotei de participare la costurile de administrare a beneficiarilor direcți ai serviciilor ecosistemelor forestiere și acvatice din cadrul ariilor protejate, din zona model Parcul Natural Munții Maramureșului;
  3. un raport de sinteză care oferă consiliere în ceea ce privește politicile relevante (care include revizuirea informațiilor existente privind serviciile ecosistemelor) oferă îndrumări cu privire la modul de a integra valorile ecosistemelor forestiere și acvatice din ariile protejate în politicile sectoriale; raportul este acceptat și promovat de către factorii de decizie relevanți. 
În plus, prin campania de conștientizare și materialele de publicitate diseminate în proiect au fost informați și conștientizați peste 90 000 persoane cu privire la valorile și beneficiile oferite de serviciile oferite de ecosistemele forestiere și acvative. 
 rel=
© WWF

Conferințele de închidere ale proiectelor

În data de 21 iulie 2016, la București, a avut loc evenimentul de prezentare al rezultatelor proiectului. Am avut alături de noi factori interesati din partea instituțiilor relevante în domeniul protecției mediului, managementului apei, dar și alți beneficiari ai finanțării prin Programul RO02. Aceștia din urmă au susținut o serie de prezentări ale rezultatelor proiectelor din zonele lor în curs de implementare în cadrul programul RO02.
 
De asemenea, la nivel local, între 21-22 septembbrie 2016, la Vișeul de Sus, a avut loc o masă rotundă pentru promovarea beneficiilor furnizate de ecosistemele forestiere şi acvatice din zona pilot Parcul Natural Munţii Maramureşului în scopul diseminării rezultatelor proiectului SOLIDARON la nivel local. 
 
	© WWF
Vișeul de Sus, 21-22 septembrie 2016
© WWF
 rel=
© Maria Man
A avut loc vizita în teren cu presa
7-8 iulie 2016

Joi și vineri am reușit să ieșim din sălile de proiecție a filmului Bun de la Natură, din grupurile de lucru și conferințele clasice de presă, am părăsit orașele prăfuite din care natura uneori avem impresia că lipsește cu desăvârșire, și am plecat în descoperirea bunurilor de la natură sau a serviciilor de mediu cum le spun specialiștii nostri.
Alături de echipa de proiect au fost prezenți partenerii de la Parcul Natural Munții Maramureșului și reprezentanți ai presei locale (Glasul Maramureșului, Graiul Maramureșului, Vocea transilvaniei) și naționale (Sinteza, Radio România Actualități și Radio România Antena Satelor).

În prima zi am făcut cunoștință cu tradițiile maramureșene; am văzut cum omul trăiește împreună cu natura într-o frumoasă interdependență care asigură totodată conservarea naturii și bunăstarea oamenilor din jurul ei. A doua zi a fost rezervată întâlnirii cu Parcul Natural Munții Maramureșului, cel care stă la baza întregului proiect, cel de la care pornesc serviciile de mediu de care se bucură locuitorii zonei. Cu toții am avut parte de o zi aparte, în care ne-am autodepășit limitele fizice și de înțelegere a conceptelor atât de greu de digerat, când, totuși totul se află aici, în jurul nostru.

Vizita în teren cu presa a fost un moment bun ca presa să cunoască ”muza” proiectului, să vadă cu ochii lor ce înseamnă fiecare serviciu de mediu, să îl simtă și să îl înțeleagă. 
 rel=
© WWF
Filmul „Bun de la Natură” a ajuns la București
23 iunie 2016

Ultima oprire a Caravanei filmului „Bun de la Natură” a fost în Ceainăria Cărturești-Verona din București.  Proiecția s-a bucurat de prezența a peste 100 de vizitatori, reprezentanți ai autorităților naționale relevante, presă, studenți sau simpli iubitori ai naturii.

După vizionarea filmului, a avut loc o discuție pe tema situației pădurilor din România și de ce este nevoie de aceste plăți compensatorii și plăți pentru servicii de mediu. Discuțiile au fost purtate de Magor Csibi, Alexandra Pușcaș și Radu Vlad din partea WWF-România și domnul Angheluță Vădineanu din partea Universității București.

Protecţia naturii e o prioritate de interes public în România, depăşită în importanţă doar de siguranţa naţională, sănătatea sau siguranţa publică, respectiv de acţiunile de prevenire a unor calamităţi. În acest context, costurile asociate acestor obiective trebuiesc acoperite din bani publici.
Prin modul în care sunt gospodărite, pădurile furnizează în multe cazuri servicii care sunt folosite în activităţi economice generatoare de profit, iar costrurile de gospodărire sunt suportate exclusiv de către proprietari, fapt nu doar anormal ci şi imoral. Mecanismul dezvoltat in proiect vine să propună o soluţie la această situaţie pe care atât furnizorii cât şi beneficiarii serviciilor o consideră hilară
”, a declarat Costel Bucur, Director Arii protejate şi Păduri, WWF-România.

Astăzi filmul este disponibil online pentru cei care nu au reușit să ajungă la niciunul din evenimentele caravanei.
 rel=
© WWF
Filmul „Bun de la Natură” a ajuns în Suceava
Joi, 16 iunie, filmul „Bun de la Natură” a poposit în Aula Univerității Ștefan cel Mare din Suceava în cadrul unui eveniment organizat de Facultatea de Silvicultură a Universității.

Filmul s-a bucurat de o prezență numeroasă și diversă având printre noi atât reprezentanți ai autoritaților locale și presei, cât și cadre didactice, elevi, studenți sau simpli iubitori ai naturii. Proiecția a fost primită foarte bine și a deschis apetitul discuțiilor în jurul subiectului pădurilor, defrișărilor și a modului în care se poate realiza un cadrul legislativ care să protejeze mai bine aceste bogății naturale.

Sistemul de plăți pentru serviciile de mediu este bazat pe principiul solidarității: beneficiarii acestor servicii, conștienți sau conștientizați de importanța gospodăririi sustenabile a ecosistemelor naturale, trebuie să contribuie financiar alături de proprietarii sau administratorii de pădure care sunt fie vitregiți de recoltarea produselor ce ar putea fi recoltate în mod obișnuit dintr-un ecosistem în care nu sunt impuse restricții, fie fac eforturi majore pentru a susține menținerea ecosistemelor într-o formă nealterată astfel încât calitatea serviciilor oferite de acestea să nu sufere deprecieri”, a declarat Gabriel Duduman, expert forestier proiect din partea Universităţii Ştefan cel Mare Suceava.

Ultima proiecție publică a filmului va avea loc la București joi, 23 iunie. 
 rel=
© WWF
A fost lansat filmul „Bun de la natură”
7 iunie 2016

În completarea seriei de evenimente derulate cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, marți, 7 iunie, la Baia Mare, a avut loc premiera filmului documentar Bun de la Natură, eveniment organizat de Parcul Natural Munții Maramureșului în parteneriat cu WWF-România.

Zona Munţilor Maramureşului este o zonă binecuvantată cu bogăţii naturale dintre cele mai variate şi valoroase: habitate, flora şi fauna specifică zonei, peisaje impresionante, o bogată reţea de ape minerale, bogăţii ale subsolului,  tradiţii şi obiceiuri, civilizaţia lemnului şi oameni straşnici a căror mod de viaţă tradiţional este direct dependent de aceste resurse, context în care gestionarea responsabilă şi echitabilă a acestora reprezintă cunoaşterea şi confirmarea rădăcinilor şi dreptul la viaţa a generaţiilor următoare”, a declarat Cătălina Bogdan director Parcul Natural Munţii Maramureşului.

Filmul înglobează esența relației armonioase de mii de ani dintre om și natură, însă pe care omul tinde să o ignore tot mai mult în secolul vitezei în care trăim ; în cele 35 de minute este prezentat ce oferă natura omului și ce poate face omul pentru ca s-o răsplătească.

În cadrul evenimentului au luat cuvântul reprezentanții Parcului Natural Munții Maramureșului, Cătălina Bogdan, și ai WWF-România, Alexandra Pușcaș și Costel Bucur. Proiecția filmului s-a bucurat de un public numeros și variat pornind de la reprezentanți ai autorităților relevante, cadre didactice, tineri elevi și studenți, reprezentanți ai presei locale și reprezentanți ai mediului nonguvernamental.

Caravana filmului Bun de la Natură își continuă drumul săptămânile care urmează la Suceava (16 iunie) și București (23 iunie).
„Nebuni după natură” de Ziua Mondială a Mediului
6 iunie 2016

În contextul în care 25% din speciile europene sunt pe cale de dispariție și 30% din suprafața UE prezintă grade de fragmentare de la foarte ridicat la moderat din cauza extinderii infrastructurii fizice construite, noi putem să luăm măsuri ce pot să asigure menţinerea pe termen lung a „bunurilor” de la natură.

Zi de zi, natura ne oferă diverse servicii: solul necesar culturilor sau construcțiilor, apă, alimente, resurse genetice, spatii de recreere, are rol de protecție împotriva calamităților, etc. Toate acestea reprezintă servicii de mediu, de care beneficiem individual sau pe care ne bazăm afacerile, bunăstarea și dezvoltarea economică a societății.

Astfel, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului sărbătorită în întreaga lume anual pe data de 5 iunie, am luat parte împreună cu partenerii noștri Centrul Universitar Nord Baia Mare, Facultatea de Ştiinţe la Simpozionul cu tema Nebuni după natură.

În cadrul evenimentului au fost prezenți reprezentanți ai autorităților locale relevante, reprezentanți ai mediului academic, ONG, cadre didactice si elevi, care au prezentat initiative relevante in domeniul conservarii si protectiei mediului dar si dezvoltarii durabile. 
 rel=
© WWF
Maramureșul pe agenda Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
Joi, 5 mai 2016, a avut loc în Maramureș vizita oficială din partea reprezentanților Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care a vizat o serie de obiective relevante din Parcul Natural Munții Maramureșului, zona pilot a proiectului SOLIDARON (“Solidaritate și respect pentru oameni și natură – proiect pilot pentru dezvoltarea, testarea și promovarea legislativă a principiului ”beneficiarul plătește” pentru serviciile de mediu din România).

Programul vizitei a cuprins atât presiunile asupra  ecosistemelor forestiere, cât și acvatice existente în Parcul Natural Munții Maramureșului și zone care furnizează  servicii de mediu la un nivel ridicat precum zona Tocarnea. Deplasarea  în teren a inclus și vizita unor zone cu impact asupra ecosistemelor din zona Parcului: exploatările ilegale din zona Tarnita Balasanii, iazurilor de decantare Colbu și depozitul de deșeuri menajere Borșa.

De asemenea, cu această ocazie au fost oferite interviuri și declarații ale reprezentanților MMAP în contextul realizării filmului proiectului, material de promovare în care furnizarea și menținerea serviciilor ecosistemice reprezintă tema principală.

Delegatia oficiala a fost formata din Ministrul Mediului, doamna Cristiana Pasca-Palmer, domnul Viorel Lascu - secretar de stat în Ministerul Mediului,  reprezentanți ai Administrației Parcului Natural Munții Maramureșului; reprezentanti ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Gărzii Naționale de Mediu, Gărzii Forestiere atât de la nivel central, cât și regional ori județean, și reprezentanți ai WWF-România, în calitate de promotor al proiectului.
 rel=
© WWF
Problemele și soluțiile integrării serviciilor ecosistemice în legislație pe agenda de zi
Luni, 21 martie 2016, a avut loc la Baia Mare atelierul de lucru pentru definirea unor întrebări care pot fi formulate în recomandări privind politicile de mediu relevante.
Scopul întâlnirii a fost de a reuni factori interesati relevanti în vederea conturării direcției de dezvoltare a politicilor de mediu pentru integrarea serviciilor ecosistemice în legislație, precum și de a identifica probleme punctuale legate de intervenții rapide în legislația națională pentru deblocarea unor situații concrete precum cele legate de neacordarea compensațiilor pentru proprietarii de terenuri restricționați la tăiere datorită funcțiilorde protecție ale pădurii.

Paticipanții au acoperit o zona largă de interes, reprezentând instituții de implementare a cadrului legislativ, autorități județene, administratori de fond forestier și experți.
Au luat cuvântul Alexandra Pușcaș, manager de proiect, care a prezentat contextul proiectului și rezultatele până în acest moment, domnul Anton Rohian, prefectul județului Maramureș care a vorbit despre poziția instituției pe care o reprezintă în ceea ce privesc dificultățile întâmpinate în aplicarea legislației de mediu, exploatarea forestieră, vânătoarea și MHC-urile. Iar Radu Melu, expert forestier în cadrul WWF-România, a făcut cîteva precizări privind compensanțiile, prezentatând modalitatea de acordare a compensanțiilor rezultată în urma elaborarii metodologiei din cadrul proiectului cu cele trei situații disticte legate de mărimea suprafețelor de fond forestier.

Atelierul de lucru a atins cele două categorii de ecosisteme analizate în cadrul proiectului: ecosistemele acvatice și ecosistemele forestiere, fiecare dezbătându-se în câte un grup de lucru. Fiecare grup a identificat principalele obstacole și provocări în vederea îmbunătățirii legislației și cadrului instituțional privind protecția și valorificarea beneficiilor furnizate de ecosisteme, propunând și o serie de soluții privind îmbunătățirea protecției ecosistemelor forestiere și acvatice.

Atelierul de lucru a adus în discuție probleme concrete legate de serviciile ecosistemelor si plățile compensatorii, participanții împărtășind din experiența lor în ceea ce privește dificultățile ce țin de aceste aspecte ale legislației de mediu.
 rel=
© WWF
Primele consultări publice de „punere a prețului pe natură”
Între 11-15 decembrie 2015 au avut loc la Vișeul de Sus și Brașov primele consultări publice privind elaborarea unei metodologii de evaluare a costurilor economice și beneficiilor asociate ecosistemelor forestiere și acvatice.

Rolul consultării publice a fost de a reuni factorii interesați relevanți în vederea prezentării metodologiei de evaluare a pierderilor economice impuse de restricții și costuri ale strategiilor de management activ propuse, și ajustarea acesteia conform realităților existente în cazurile specifice, astfel încât aceasta să surprindă cât mai bine situațiile concrete și să ofere o metodă rezonabilă de evaluare.

În cadrul întâlnirii au fost prezentate:
  • metodologia de evaluare a serviciilor furnizate de ecosistemele forestiere si acvaticein zona tinta a proiectului Parcul Natural Muntii Maramuresului;
  • propunerea privind metodologia de calcul pentru estimarea costurilor de gosdpodarire silvica si evidentierea costurilor de administrare a ariei naturale protejate.
  • metdologia de calcul a compensațiilor pentru pierderile cauzate de restricții impuse în suprafețele forestiere în care este limitată sau interzisă recoltarea de masă lemnoasă, luându-se în considerare și costurile de administrare aferente. 
Când vorbim despre serviciile ecosistemelor forestiere, vorbim despre: sechestrarea carbonului, protecția contra inundațiilor, asigurarea rezervelor de apă, controlul eroziunii, constituirea habitatelor și asigurarea zonelor de liniște, asigurarea resurselor nelemnoase din flora spontană și facilitarea activităților de vânătoare. Evaluarea pierderilor economice și a costurilor asociate menținerii ecosistemelor forestiere rezultate din restricțiile impuse are două componente. Prima se referă la evaluarea pierderilor suportate de către administratorii/proprietarii de păduri prin impunerea de restricții la exploatare, iar a doua are la bază costurile directe privind prestările de servicii silvice și costurile de management ale administrației ariilor naturale protejate.

În ceea ce privește ecosistemele acvatice, în zona pilot Parcul Natural Munții Maramureșului sunt prezente lacuri, iazuri,râuri, dar și zone umede. Serviciile identificate efectiv au fost: servicii de producție: sursă de hrană/producție pește păstrăvării; resursa de apă potabilă/industrială, producția de peste; servicii de reglare și suport: controlul inundațiilor, menținerea biodiversității; servicii culturale: resursă recreațională și turism, estetică, educațională și științifică. Evaluarea economică a serviciilor cheie furnizate de ecosistemele acvatice din zonă va sta la baza fundamentării elaborării metodologiei de calcul pentru cuantumul contribuției specifice de gospodărire a resurselor de apă, așa numitul  „preț apei brute”.

Consultarea publică a reușit mobilizarea factorilor interesati, atât a proprietarilor de păduri, cât și a administratorilor pădurilor de stat și private. De asemenea, o participare activă a avut-o și zona științifică, prin intermediul reprezentanților universitarilor cu profil silvic și a institutelor de cercetare.

Dezbaterile publice au reunit factori interesați care au participat activ oferind sugestii de îmbunătățire a metodologiei propuse. Acestea au fost consemnate și vor fi analizate pentru integrarea în varianta finală a metodologiei.
 rel=
© WWF
Grup de lucru privind dezvoltarea unei metodologii de împărțire a costurilor cu privire la funcțiile ecosistemelor forestiere si acvatice precum și a costurilor de administrare în rândul utilizatorilor direcți
Grupul de lucru a avut loc în perioada 14 - 16 Octombrie 2015, în cadrul activității 2.2. a proiectului “Solidaritate şi respect pentru oameni şi natură – proiect pilot pentru dezvoltarea, testarea şi promovarea legislativă a principiului “beneficiarul plătește”  pentru serviciile de mediu din România (SOLIDARON - PES Pay Pilot).

Activitatea A.2.2. cuprinde dezvoltarea și testarea unei metodologii de împărțire a costurilor cu privire la funcțiile ecosistemelor forestiere si acvatice precum  și a costurilor de administrare in rândul utilizatorilor direcți.

Grupul de lucru a fost format din reprezentanți ai WWF România, reprezentanți ai partenerilor din proiect, experţi în ecosisteme forestiere și acvatice, autorități publice locale care dețin în proprietate fond forestier în zona parcului natural, societăți comerciale care își desfășoară activitatea în zona țintă.

Rolul acestui grup de lucru este de a dezvolta si analiza o metodologie de împărțire a costurilor cu privire la functiile ecosistemelor forestiere si acvatice precum  și a costurilor de administrare în rândul utilizatorilor direcți.

Grupul de lucru a contribuit substanțial la stabilirea premiselor elaborării metodologiei de împărțire a costurilor privire la funcțiile ecosistemelor forestiere și acvatice precum și a costurilor de administrare în rândul utilizatorilor direcți.

La elaborarea metodologiei de calcul a împărțirii costurilor între categoriile de beneficiari, s-au stabilit categoriile de servicii ecosistemice din normele silvice (conform categoriilor funcționale) și serviciile ecosistemice identificate în studiul elaborat de Marta Ceroni, și s-au stabilit câteva criterii de analiză pentru a putea ierarhiza categoriile de beneficiari. Criteriile de analiză discutate au fost: impactul serviciilor asupra activității, impactul social, caracterul activității, numărul de servicii de care beneficiază beneficiarul.

În urma identificării serviciilor ecosistemelor acvatice se va realiza o evaluare economică a acestora și se va stabili valoarea economică totală a lor, apoi se va urmări stabilirea unei metodologii de calculare a prețului apei care să includă și valoarea serviciilor ecosistemelor acvatice.
 rel=
© WWF
Grup de lucru privind elaborarea metodologiei pentru evaluarea contribuţiei ecosistemelor forestiere şi acvatice la sectoarele economice
Grupul de lucru a avut loc în perioada 20 - 22 Iulie 2015, în cadrul activitatii 1.2. a proiectului “Solidaritate şi respect pentru oameni şi natură – proiect pilot pentru dezvoltarea, testarea şi promovarea legislativă a principiului “beneficiarul plăteşte”  pentru serviciile de mediu din România (SOLIDARON - PES Pay Pilot).

Grupul de lucru a fost format din reprezentanți ai WWF România, reprezentanți ai partenerilor din proiect, experți în ecosisteme forestiere și acvatice, autorități publice locale care dețin în proprietate fond forestier în zona Parcului Natural munții Maramureșului, reprezentanți ai societăților comerciale care își desfășoară activitatea în zona țintă, administratori de fond forestier al statului și administratori ai resurselor de apă.
Rolul acestui grup de lucru a fost de a dezvolta o metodologie de evaluare a costurilor economice și beneficiilor asociate ecosistemelor forestiere și acvatice, dar și a serviciilor pe care acestea le oferă.

Grupul de lucru a contribuit substanțial la stabilirea premiselor elaborării metodologiei de evaluare a serviciilor ecosistemelor forestiere și acvatice.

S-au identificat principalele servicii ecosistemice furnizate în zona pilot. Corelat, s-au identificat beneficiarii acestor servicii, din rândul sectoarelor economice relevante existente în zonă. S-a identificat și o metodă de prioritizare a acestora.

S-au discutat proceduri tehnice privind bazele legislative pentru acordarea compensațiilor, a metodelor de evaluare a serviciilor de mediu, a metodelor de calcul privind pierderile.
Au fost stabilite condițiile de aplicare a chestionarelor (dezvoltate în cadrul activitatii 1.2), iar experții au identificat baza legislativă, sursele de documentare și metodele de calcul pentru elaborarea metodologiei.
 
Doneaza
Doneaza