Jurnal de proiect | WWF

Jurnal de proiect



Natura, bogăție pentru oameni

30 martie 2017
Sfârșitul lunii martie a reușit să ne aducă împreună pe toți cei care în ultimii ani am lucrat împreună în atingerea țelurilor noastre. Unele le-am atins ușor, altele mai greu sau încă mai avem de pus umărul în continuare,  iar pe unele le-am întrecut cu mult peste ceea ce am sperat.

Ne-am bucurat să ne întâlnim cu prieteni din cele două zone în care am lucrat, Colinele Transilvaniei și Maramureș, să ne bucurăm împreună și să întărim deja strânsele noastre legături, planificând activități viitoare. Evenimentul de închidere a proiectului a fost găzduit de Casa Târgovăț- Grădina Divan, în București, acolo unde o casă monument, a doua cea mai veche din București a fost reabilitată și și-a deschis ușile iubitorilor de povești frumoase. Am avut alături prieteni de la organizațiile cu care am lucrat (Milvus, ProPark), parteneri fără de care nimic nu ar fi fost la fel (Mioritics- Unitate de Management a destinației de ecoturism, Colinele Transilvaniei, ADEPT, MET, Universitatea din Baia Mare), antreprenorii noștri dragi (Nea Iordan, Christian Rummel, Iulia Trif, Simona Ciuban, Adrian Vasiu), prieteni vechi și noi care s-au bucurat să își petreacă începutul de primăvară alături de noi.

De asemenea, ne-am bucurat de prezența Ambasadorului Elveției în România, care ne-a umplut ograda de bucuria pe care ne-a arătat-o în fața reușitelor noastre.

Mulțumim tuturor celor care au făcut posibilă realizarea tuturor lucrurilor pe care noi ni le-am propus și revenim curand cu povești faine din Maramureș și Colinele Transilvaniei.
 
	© Daniel Damaschin
© Daniel Damaschin
 
	© Daniel Damaschin
© Daniel Damaschin
 
	© Daniel Damaschin
© Daniel Damaschin

O nouă întâlnire a antreprenorilor

16 martie 2017
Astăzi la Veseud ne-am reîntâlnit cu oamenii faini din Colinele Transilvaniei cei care împărtășesc cu toată lumea din bogățiile naturale și culturale pe care Colinele Transilvaniei ni le oferă; astăzi am avut o nouă întâlnire cu antreprenorii cu care am lucrat în ultimii ani.

Scopul întâlnirii a fost să învățăm cum pot fi prezentate într-un mod cât mai cald, familiar și prietenos cu natura produsele care ies din mâinile acestor oameni. Fie că vorbim despre produselor rezultate din miere sau pâslă, costume tradiționale brodate sau chiar și serviciile eco-turistice sau bio, fiecare dintre acestea pot fi prezentate și promovate la un nivel următor, dincolo de modul obișnuit în care le găsim pe rafturile magazinelor.

Pentru aceasta am avut-o alături de noi pe Laura Belmega, cea care reușește mereu să aducă un aer natural tuturor lucrurilor care îi trec prin mâini. Astfel, aceasta ne-a vorbit și ne-a prezentat practic ce înseamnă un produs împachetat într-un mod original, cum să îți alegi locul în care să îți vinzi produsul și cum îl aranjezi la stand, ce mesaje personalizate poți transmite, astfel încât povestea ta să merite să fie cumpărată. Colaborarea a fost un alt subiect discutat, importanța și modul în care să ne asociem, criterii și reguli de colaborare.

La finalul zilei, cel șase antreprenori au plecat inspirați și dornici să aplice cele auzit și văzute, iar noi nu putem decât spera că vom găsi produsele lor în cât mai multe locuri împachetate în povești bine spuse.
 
	© Carmen Pădurean
Veseud 11
© Carmen Pădurean
 
	© Carmen Pădurean
© Carmen Pădurean

Lansarea Cărții de căpătâi a Colinelor Transilvaniei

9 martie 2017
Și vine acum o vreme ca traiul cu măsură
Să ne îndrepte pe toți, către natură,
Căci tot ce e născut între cei vii,
E parte din Natură...
iar cu voia voastră Natura 2000
 (Ben Mehedin)

Așa începe povestea Cărții de Căpătâi, un album fotografic cu coperți unicat realizate de meșteri tradiționali, pe care l-am dedicat autorităților locale ce lucrează cot la cot cu societatea civilă pentru reînsuflețirea naturii și patrimoniului din Colinele Transilvaniei - aria protejată Natura 2000 cuprinsă de Podișul Hârtibaciului - Târnava Mare - Olt. Echipa noastră a fost astăzi alături de cei mai harnici și pasionați locuitori, prieteni, administratori și anteprenori din Colinele Transilvaniei.

Am sărbătorit strădania noastră de a construi, pas cu pas, împreună o destinație de ecoturism în a doua cea mai mare arie protejată din România. Credem cu tărie că această zonă deosebită are toate ingredientele să devină un model de dezvoltare echilibrată pentru țara noastră. Ritmul de viață tihnit, diversitatea culturală, îndeletnicirile tradiționale ale localnicilor, bogățiile naturii, spiritul de inițiativă și pasiunea debordantă a "orășenilor" pentru aceste locuri sunt ingredientele de care avem nevoie să păstrăm frumusețea acestor locuri pentru generațiile următoare. Solidaritatea și colaborarea sunt lianții care transformă visele și vorbele în realitate.

Mulțumim fotografilor ce au documentat povestea colinelor: Cătălin Georgescu, Cristian Goga, Dan Dinu, Sebastian Apostol, Sorin Onișor și Vlad Dumitrescu. Mulțumim meșterilor ce au capturat toate aceste emoții și le-au transmis cu mâinile lor în coperta cărții: Simona Ciuban, Nistor Ioan, Elena Neagu, Chifor Simona, Lidia Farcas, Daniela Petrean, Maria Neagu, Ferezan Victoria, Aurel Trif, Grazia Bomba. Cartea poate fi răsfoită la pensiuni ecoturistice din zonă, în centrele de informare și vizitare și desigur, la primăriile harnice din coline.
 
	© Daniel Damaschin
© Daniel Damaschin
 
	© Daniel Damaschin
© Daniel Damaschin
 
	© Daniel Damaschin
© Daniel Damaschin

Studii de caz și oportunități legate de dezvoltarea locală în situri Natura 2000

2 martie 2017
Partenerii de la Ecotur au realizat o serie de studii de caz care au avut drept scop identificarea oportunităților de dezvoltare locală din cadrul zonelor protejate Natura 2000.
 
Astfel, au fost vizate zone din interiorul sau în proximitatea siturilor Natura 2000, respectiv în cadrul a 13 SCI-uri, 3 SPA-uri și 7 zone care sunt concomitent SCI și SPA; dintre acestea, 13 se suprapun parcurilor naturale. Pentru o relevanșă cât mai importantă au fost analizate entități din diferite zone ale țării, cum ar fi Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Carpații Occidentali, Podișul Transilvaniei, Câmpia Română, Delta Dunării și Podișul Dobrogei. Au fost acoperite 9 domenii de activitate economică, cu o dominanță a activităților turistice de mare amploare (25,4%) și a micilor activități turistice (cabane și pensiuni – 19,05%) (Fig. 3). Un procent important au și activitățile agricole (11,11%), cele de industrie alimentară, care includ și apicultura (12,7%), și exploatarea apelor minerale (9,52%).
 
Studiile de caz care au vizat peste 80 de antreprenori, au fost realizate cu ajutorul informațiilor publice existente referitoare la activitățile economice și la ariile protejate în cauză. În plus față de informațiile generale, administrative și financiare ale fiecăruia, au fost lute în calcul și chestiunile care țin de resursa naturală sau serviciul natural care susține activitatea sustenabilă, impactul asupra comunității, modul în care este materializată protejarea sau conservarea naturii, provocări dezvoltării unei astfel de afaceri sau replicabilitatea succesului.
 
La nivel social, a rezultat faptul ca persoanele calificate în mare majoritate a cazurilor își găsesc un loc de muncă în susținerea acestor activități. Studiile au scos în evidență că o bună parte dintre membrii comunităților locale nu susțin protejarea sau conservarea naturii, singurele exemple care s-ar încadra fiind cele ale unor activități turistice sau ale unor exploatări de ape minerale. Din punctul de vedere al capitalului cultural, activități de tipul târgurilor tradiționale al micilor producători apicoli sau chiar al activităților turistice în zonele de tradiție în domeniu contribuie, prin păstrarea în funcțiune a acestor activități și prin exemplul de durabilitate economică oferit, la continuarea unor activități tradiționale și la încurajarea dezvoltării acestor activități în zonele respective. 

Ți-am trezit curiozitatea? Mai multe detalii despre rezultatele studiilor găsești aici.  

Oportunități antreprenoriale în siturile Natura 2000

16-18 februarie 2017
Aproximativ 20% din suprafața țării este acoperită de arii naturale protejate. Calitatea și conservarea acestor zone unice în Europa se datorează în cea mai mare parte practicilor pe care oamenii locului le-au moștenit și dus mai departe din generație în generație.

Astăzi, din cauza unei informări precare, rețeaua de arii protejate Natura 2000 este privită ca o corvoadă de către cei care locuiesc în imediata lor apropiere, însă nu de majoritatea. O bună parte dintre oamenii zonelor protejate au văzut plusul în conservarea naturii și, mai ales, au învățat cum să prospere împreună cu bogațiile naturale atât de bine păstrate.

Partenerii de la Asociația Ecotur Sibiu au finalizat cele 70 de studii de caz realizate în ultimii ani, în ceea ce privește dezvoltarea antreprenorilor în ariile protejate Natura 2000. Chestiuni cum sunt marketingul bun, dezvoltarea afacerii în ritmul în care le-au permis resursele, găsirea stării de echilibru și păstrarea acesteia, asocierea, împărtășirea valorilor și unicitatea sunt doar câteva dintre aspectele care i-au condus pe o bună parte dintre antreprenorii zonelor protejate spre reușită. Astăzi aceștia reprezintă un exemplu pentru toți cei care își pun încă întrebarea dacă merită să ia drumul antreprenoriatului într-o zonă protejată din România.

În acest context, săptămâna trecută a avut loc Seminarul Oportunități antreprenoriale în siturile Natura 2000. Aici au fost împărtășite toate aceste bune practici cu mici antreprenori care au început să pună bazele unei afaceri sau sunt pe cale să o facă. Cei prezenți au acoperit o zonă importantă a zonelor protejate din România, vorbind de oameni atât din zona dunăreană, cât și din Țara Lăpușului sau Colinele Transilvaniei. Astfel, s-a vorbit mult despre exemple pozitive, dar și negative, am vizitat unul dintre exemplele pozitive de la Nucet, acolo unde o famlie s-a mutat de la oraș și de mai bine de 10 ani dezvoltă o frumoasă afacere de familie în cadrul unei agro-pensiuni. De asemenea, subiectul surselor de finanțare a fost cel mai așteptat de cei prezenți, aceștia având ocazia să vorbească direct cu un consultant și cu reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală.

Ghidul Legea de partea naturii a fost reeditat

20 ianuarie 2017
După mai bine de 6 ani de la prima lansare, Legea de partea naturii, Ghid pentru iniţierea de proceduri pentru prevenirea și oprirea activităţilor cu impact negativ asupra naturii, a fost actualizat și relansat.

Acesta reprezintă un  instrument util pentru toţi factorii interesaţi de la administratori și custozi de arii protejate, organizaţii non-guvernamentale care activează în domeniul protecţiei mediului, posibili investitori și chiar și pentru publicul larg interesat de subiectele de mediu.

În paginile lui se pot găsi definiții ale ariilor protejate, actele de reglementare a activităților cu impact asupra mediului, unde găsești informații de mediu, o serie de proceduri în ceea ce privește consultarea publică, informații despre procedura în contencios administrativ și definirea activităților cu impact asupra mediului cu accent pe arii protejate. Documentul este disponibil în format print pentru administratorii ariilor protejate și autoritățile interesate de subiect sau poate fi descarcat în format electronic de aici.
 
	© Lies Willaert
© Lies Willaert

Pasul următor în dezvoltarea aplicației mobile în Colinele Transilvaniei

21 octombrie 2016
Finalul lunii octombrie vine cu o veste f bună pentru locuitorii și iubitorii Colinelor Transilvaniei. După renovarea Centrului de informare de la Cincșor și dotarea acestuia cu o aplicație interactivă pe suport tactil, ca mecanism de explorare al zonei și planificarea unor experiențe și itinerarii personalizate pentru călător, umătorul pas firesc era să fie dezvoltată aplicația în mediul online.

Și în această nouă etapă îi vom avea alături pe partenerii de la Telekom România care ne vor sprijini cu suma de 7000 euro prin intermediului programului Te implici. Va fi realizată o aplicație mobilă care conectează călătorii cu zona Colinelor Transilvaniei, sugerându-le trasee, locații, oameni și îndeletniciri, experiența turistică fiind astfel mult mai intensă și plăcută. Practic, vom avea o aplicație GIS mobile (platformă Android) utilă în a  găsi obiectivele turistice din viitoarea destinație de ecoturism Colinele Transilvaniei folosind harta integrată în aplicație, cu țelul de a stabili o interacțiune între turiști și zonă dar și o interacțiune  de tip turist-turist. Turiștii pot dezvălui din experiența lor din zonă categorisind obiectivele vizitate. În funcție de calificativele pe care le dau pot influența traseul ales de alți călători în explorarea arealului ales de ei. Aplicația GIS va fi disponibilă și în modul offline.

Ea este destinată iubitorilor de natură, cultură și tradiții și nu numai vor interacționa prin intermediul noilor tehnologii, ci vor avea o mai bună înțelegerea a ceea ce înseamnă natură, cultură și tradiții. Beneficiari sunt și cei peste 60.000 locuitori din cele 44 de localități din Colinele Transilvaniei, prin promovarea integrată a ariei ca și destinație ecoturistică, asigurând astfel cadrul unei dezvoltări durabile în adevăratul sens al cuvântului. 
 
	© Telekom România
© Telekom România

Povestea omului și a albinei în Colinele Transilvaniei

07 octombrie 2016
Îți aduci aminte de copilărie, când îţi ungeai o felie mare de pâine cu multă miere, iar apoi o mâncai cu multă poftă lingându-te pe degete, faţă sau haine? Vorbeam zilele acestea cu niște prieteni despre ce anume ne pasionează și cum anume o pasiune pătrunde în sufletul nostru şi rămâne acolo mult timp, poate pentru totdeauna.

Așa s-a întâmplat și în cazul Iuliei Trif, apicultor din Marpod, județul Sibiu, situat în partea sud-vestică a Colinelor Transilvaniei. Ea vede prin apicultură o modalitate potrivită de a trăi în armonie cu natura. Rolul polenizator al albinelor este un element important în viziunea ei și crede că acest proces nu trebuie alterat cu niciun fel de mecanisme sau intervenții care să contravină lucrurilor firești din natură.

Astăzi vă prezentăm povestea de succes a Iuliei care ne destăinuie relația ei cu această îndeletnicire.

Dragostea ei pentru albine a apărut încă din copilărie, dar totul a început în anul 2010 când a primit cadou de la socri 2 stupi. De atunci își desfășoară activitatea gestionând acum o stupină de 100 de familii. Activitatea de apicultură pe care o desfășoară împreună cu soțul ei, este gestionată ca o afacere de familie începând de la pregătirea familiilor de albine iarna și până la comercializarea mierii. Ne spune că se poate trăi decent cu 150 familii de albine sau 100 de familii compensat cu o varietate cât mai mare de produse. O familie de albine poate produce o cantitate de 20-25 kg de miere. Dacă la început au plecat la drum doar cu miere și polen poliflor, acum au ajuns la 11-12 produse: miere cu tinctură de propolis, complex apicol imuno regenerativ care conține miere polen și propolis, fagure cu miere, mix de miere cu semințe de dovleac sau cu miez de nucă, tinctură de propolis de concentrație 30%, căpăceală cu miere în sezon de extracție.

Vă întrebați poate ce înseamnă o zi din viața Iuliei. Ei bine,  ziua începe cu verificarea familiilor și a reginei, dacă are ouă proaspete și dacă necesită intervenție la modul că trebuie „spart cuibul” fie cu ramă foiță fie cu ramă veche la ouat. Ce însemană acest lucru? Înseamnă să parcurgi fiecare ramă din stupi și că ai material pregătit în prealabil, însă asta este o intervenție minoră, poți găsi situații neplăcute și să trebuiască să rupi familia și s-o desparți, să rupi botci de roire sau să faci stoloni ( familii formate din altele prin procedeul stolonare) sau alte lucrări de hrănire, tratare și restrângere a cuibului.

V-am făcut curioși și pofticioși? Produsele familiei Trif le găsiți sâmbăta la piața Huet din Sibiu, duminica la Piața Obor din Sibiu, la festivaluri: Rășinari și Albac pe timpul verii și brunch-urile de pe valea Hârtibaciului și din acestă vară și la magazinul pentru producători locali din Biserica Fortificată din Cincșor.

Iar Iulia are un mesaj pentru toți:  Îndeplinirea unui vis sau a unei pasiuni de multe ori este o întreagă aventură. Trebuie mereu să treci prin propriile temeri și să le depășești. Cu toții suntem de acord că atunci când facem ceea ne pasionează, simțim că suntem fericiți, simțim că facem parte din ceva extraordinar. Oare tu ce pasiune ascunsă porţi în suflet? Ţi-ar plăcea să lucrezi ca şi mine cu albinele, să ai lângă casa ta propria afacere? Dacă răspunsul este da, atunci nu mai este timp de pierdut începe să-ți trăiești povestea..și nu oriunde, în Colinele Transilvaniei.
 
	© WWF
© WWF
 
	© WWF
© WWF

Despre cum pâsla de Biertan susține oamenii și natura

21 octombrie 2016
Stilul de viață tradițional este rețeta de care natura are nevoie pentru a face față presiunilor din ce în ce mai mari generate de dezvoltarea necontrolată, utilizarea irațională a resurselor, schimbări climatice, și pentru a asigura de fapt reziliența pe termen lung a ecosistemelor naturale, a bunurilor și serviciilor pe care acestea le furnizează și, în final, a existenței noastre ca specie.  În același timp, îndeletnicirile tradiționale vor trebui să se ridice la standardele actuale de piață, astfel încât să poată asigura un nivel de trai mai bun și să-i motiveze pe cei tineri să continue aceste practici. Aici intervenim noi, cu sprijinul pe care îl putem oferi localnicilor ce aceștia să acceseze fonduri, să gestioneze proiecte pentru diversificarea activităților aducătoare de venit și să-și găsească piață pentru desfacerea produselor.
 
Elias Iordan este unul dintre anteprenorii din Colinele Transilvaniei ce produce obiecte din pâslă pentru toate gusturile și nevoile. Meseria sa este pe cale să apună, dar noi credem că dacă îi încalți botoșeii vei vrea să cumperi câte o pereche pentru fiecare membru al familiei și pentru toți prietenii tăi. 
 
Nea Iordan pâslește după metode străvechi, adică masează lâna cu apă și săpun de casă ore în șir până ce se formează fetrul, din care apoi creează dintre cele mai dichisite pălării, botoșei, papuci și genți de tot felul. Când l-am vizitat prima dată în atelierul său din Biertan, am început discuțiile în jurul mesei sale de lucru, pâslind alături de acesta. Motivul? Avea multe comenzi și ne-a invitat să-i venim în ajutor. Aici ni s-a confirmat nevoia sa de creștere a capacității în ceea ce privește câteva echipamente care să-i facă viața mai ușoară și un spațiu care să-i permită să-și mărească echipa.
 
Astfel, cu ajutorul proiectului nostru a reușit să își achiziționeze o masă de lucru special creată pentru mai multe mâini de lucru, o mașină de spălat, o mașină frigorifică (știați că o metodă de protejare a lânii de dăunătoare este înghețul?) și o varietate mare de calapoade pentru pălării și încălțăminte.
 
Anul acesta vom lucra cot la cot cu Nea Iordan pentru a concepe materiale de promovare și un brand pe măsura produselor deosebite pe care le realizează, inclusiv conceperea unui stand pentru târguri și începerea unor colaborări cu designeri contemporani. Deschiderea spre noi piețe de desfacere și diversificarea produselor marca Elias Iordan vor crea stabilitatea financiară necesară angajării unor ucenici din localitate. Cel mai mare vis al lui este să-i fure cineva meseria sau să o ofere acelora ce prind drag de ea.
 
La începutul acestui an, ne-am bucurat să îl auzim propunând noi idei de modele și fiind încrezător despre diversificarea activității sale, semnalând începuturile unei noi linii de produse, cât mai diversă și colorată. Manufactura, pornite chiar de la firul ierbii, poate astfel să înfrumuțeze viața orășenilor și sătenilor deopotrivă.
 
Material realizat de Oana Mondoc, WWF-România. 
 
	© Cătălina Georgescu
© Cătălina Georgescu
 
	© Cătălina Georgescu
© Cătălina Georgescu

Centrul de vizitare din Cincșor pus pe harta tehnologiei

23 iulie 2016
Motiv de bucurie în rândul nostru, al iubitorilor și viitorilor iubitori ai Colinelor Transilvaniei și în rândul locuitorilor din Cincșor: centrul de informare din Cincșor, județul Brașov , a fost renovat și deschis tuturor celor care vor dori să cunoască sau să se bucure de tainele locului cu ajutorul tehnologiei avansate.

WWF-România împreună cu Telekom prin proiectul  „Mai aproape de natură şi oamenii locului prin experienţe emoţionale în Centrul de vizitare Colinele Transilvaniei” invită călătorul să descopere informații despre zonă  în variantă digitalizată și să stârnească curiozitatea de a merge mai departe în natură , să descopere un ținut magic în care se împletesc armonios comunitatea locala, cultura și tradițiile.

Sunt puține locuri în Europa unde omul trăiește în armonie cu natura și unde acest echilibru este natural păstrat. Stilul de viață tradițional este rețeta de care natura are nevoie pentru a face față presiunilor din ce în ce mai mari generate de dezvoltarea necontrolată, utilizarea irațională a resurselor, schimbări climatice și asigura de fapt reziliența pe termen lung a ecosistemelor naturale, a bunurilor și serviciilor pe care acestea le furnizează și, în final, al existenței noastre ca specie. Sunt foarte puține arii protejate Natura 2000 care au centre locale sau de vizitare, puncte de plecare pentru activități ecoturistice. Un centru de vizitare are rolul de a ajuta publicul larg, turiștii, călătorii să înțeleagă mai bine natura și importanța acesteia, de a-i motiva să o cunoască mai îndeaproape și să o respecte. Totodată ele sunt niște hub-uri pentru evenimente locale fie culturale fie acțiuni care să vină în sprijinul dezvoltării economice a micilor întreprinderi - de la comercializarea de produse locale la traininguri pentru accesarea de finanțări pentru dezvoltarea de mici întreprinderi sustenabile.

Cu sprijinul material în valoare de 7000 euro oferit de Telekom am dezvoltat o aplicație interactivă pe suport tactil, ca mecanism de explorare al zonei și planificarea unor experiențe și itinerarii personalizate pentru călător. Aplicația in situm permite descărcarea de informații pe device-urile mobile ale turiștilor, mai precis: hărți, trasee de drumeție sau bicicletă, date de contact, calendar de evenimente și un sistem de feedback prin care turistul transmite o parte din experiența sa prin fotografiile pe care le face în timpul călătoriei, planificarea personalizată a traseului în funcție de interesele și curiozitățile sale.
 
	© WWF
© WWF
 
	© WWF
© WWF
 
	© WWF
© WWF

Factorii decizionali din Maramureș lucrează cot la cot pentru o dezvoltare durabilă a regiunii

9 Aprilie 2015
Platforma judeteana de cooperare Natura 2000 Maramureș face pași repezi spre o mai bună corelare a inițiativelor de conservare cu cele de dezvoltare locală. Atelierul de lucru organizat săptămâna trecută este un exemplu că planificarea participativă este posibilă și avem încrederea că rezultatul muncii va contribui la protejarea patrimoniului natural protejat al județului Maramureș.
 
Platforma judeteana de cooperare Natura 2000 Maramureș este un grup de inițiativă la nivelul județului format din reprezentați ai Prefecturii și Consiliului Județean Maramureș, Centrului Universitar Nord Baia Mare, Universitatea Tehnica Cluj Napoca, Facultatea de Stiinte, WWF Romania, Direcției Silvice, Direcției pentru Agricultură, APIA, Apele Române SGA Maramures, APM și Garda de Mediu, Universitatea “Babes Bolyai” – Extensia Sighetu Marmației, Federatiei ONG Maramures, OAR filiala Nord-Vest, precum și alte organizații non-guvernamentale, grupuri de acțiune locală si alti factori interesati.
 
În cadrul atelierului s-a realizat analiza internă (identificare puncte tari si puncte slabe) pentru zona rurala din Maramures, cu accent pe localizarea in cadrul sistemului de arii protejate din Maramures. Astfel, s-au evaluat resursele naturale, fizice, umane, sociale, financiare, informaționale relevante ce vor contribui la dezvoltarea unor masuri de dezvoltare ce contribuie la dezvoltarea armonioasa si durabila a judetului Maramures.
 
În etapa următoare, membrii grupului de lucru vor schița proiecte ce vor fi incluse ulterior în portofoliul de proiecte la nivel județean. Platforma Natura 2000 Maramureș se reunește din nou într-o lună.

Această inițiativă de planificare participativă reprezintă un proiect-pilot, un model ce poate fi transferat și multiplicat în alte regiuni și arii protejate din România și este sustinut de WWF-România printr-o componentă a proiectului „NATURA 2000 și Dezvoltarea Rurală în România”, finanțat prin Programul de Cooperare Româno-Elvețian. Aceast proiect vine să întregească rezultatele obținute până acum de WWF și partenerii locali în scopul protejării naturii  și  bunăstării oamenilor, în cei 9 ani de activitate din regiune.
 

Competiție mini-granturi pentru idei de afaceri sau inițiative prietenoase cu mediul, în Podișul Hârtibaciului

18 Martie 2015
Ai o afacere pe care vrei să o dezvolți sau o idee antreprenorială pe care ai vrea să o pui pe roate? Atunci înscrie-te în competiție. Completează formularul de mai jos până la 7 Aprilie. Cele mai bune 3 idei vor fi susținute cu expertiză de afaceri și un grant în valoare de până la €5000.

Completează formularul de înscriere online
sau
Descarcă formularul de înscriere și trimite-l prin poștă

Mult succes!

Am lansat platforma Natura 2000 Maramureș

28 noiembrie 2014
Săptămâna aceasta a avut loc lansarea publică a procesului de planificare participativă dedicat îmbunătățirii protecției și conservării Patrimoniului Natural Protejat al județului Maramureș. WWF-România a adus împreună maramureșeni din toate domeniile care doresc să își unească forțele pentru a genera un impact social și economic pozitiv în comunitățile locale prin valorificarea patrimoniului cultural și natural. Această inițiativă reprezintă un proiect-pilot ce va fi întrprins de nou înființata platformă de cooperare NATURA 2000 Maramureș.

Evenimentul de lansare găzduit la Palatul Administrativ al Judetului Maramures, ne-a întărit convingerea că foarte mulți actori locali consideră că planificarea participativă și implicarea directă a mai multor sectoare în elaborarea strategiei de dezvoltare regională va aduce beneficii majore comunității. Membrii Comitetului de Coordonare și ai Grupului de lucru din cadrul Platformei NATURA 2000 Maramureș nominalizați prin Ordinul de prefect nr. 538/15.10.2014 și ceilalți factori interesați vor lucra împreună în următoarele etape ale procesului de planificare de la nivelul judetului Maramureș.

Veți găsi mai multe informații despre evenimentul de lansare precum și planurile grupului de inițiativă, aici.

WWF-România a găzduit seminarul „Energii regenerabile în arii protejate”

20 noiembrie 2014
WWF-România a găzduit seminarul „Energii regenerabile în arii protejate” cu participarea unei delegații de experți din partea WWF Elveția, autorități locale din zona Podișului Hârtibaciului (Garda Națională de Mediu - reprezentanți din Brașov și Sibiu, Inspectoratul Județean în Construcții, APM Brașov, Administrația Națională Apele Române), reprezentanți ai ONG-urilor, ecologi români, specialiști în hidro-energie și energie eoliană. Scopul seminarului a fost informarea și mobilizarea factorilor interesați din România, în vederea abordării unei viziuni de dezvoltare durabilă în ceea ce privește implementarea de proiecte de infrastructură energetică “regenerabila” în zone de interes natural și cultural deosebit. Această inițiativă face parte din Proiectul WWF “Natura 2000 și dezvoltarea rurală în România” finanțat prin Programului de Cooperare Elveția-România.
 
Concluziile acestui schimb de experiență au fost clare: România are mult de învățat din experiența Elveției în ceea ce privește modul serios și foarte transparent de autorizare, construire și operare a unor astfel de proiecte, care ține cont atât de opinia comunităților locale, cât și de impactul asupra biodiversitatii. Cu toate acestea, Elvetia mai are foarte puține sectoare de rauri naturale, neafectate de microhidrocentrale (MHC). La capitolul biodiversitate, Romania stă încă bine comparativ cu Elveția, mai având zone cu râuri naturale valoroase, râuri pe care specialiștii elvețieni ne sfătuiesc să le protejăm.
 
În urma seminarului au fost identificate două mari lacune unde mai avem de lucru pentru a putea să protejăm râurile României, îmbunătățirea cadrului legislativ și implicarea reală a comunităților locale.

Experții elvețieni au remarcat și faptul că în ambele țări se irosesc multe resurse pentru a genera energie, doar pentru că aceasta este disponibilă, pentru că acest tip de proiecte sunt “pe val”. Ei bine, doar pentru că un lucru poartă eticheta “verde”, nu înseamnă că funcționează în armonie cu natura. Experiența lor ne recomandă reducerea consumului ca fiind cea mai bună strategie pentru eficiența energetică.

Află mai multe despre cele discutate în cadrul seminarului, aici.
 
	© WWF-România
Seminarul „Energii regenerabile în arii protejate”
© WWF-România
 
	© WWF-România
Pasajul de pești de microhidrocentrala Vistișoara
© WWF-România
 
	© WWF-România
Albia mică a râului Vistișoara
© WWF-România

Ariile protejate - punct forte în dezvoltarea rurală

14 mai 2014
În perioada 12-13 mai a avut loc un seminar în satul Calbor pe tema „Dezvoltarea rurală și ariile protejate”. Acesta s-a adresat membrilor Grupurilor de Acțiune Locală, ONG-urilor și antreprenorilor din zona Sibiu - Făgăraș - Rupea.

Prima zi a început cu o vizită în teren la 3 agenți economici din zona Mândra - Cincu: o fermă de bivoli, un atelier de croitorie unde se țes ii, atât mecanizat cât și manual, și o livadă de mere. În a 2-a jumătate a primei zile și în cea de-a 2-a zi, 4 experți din Elveția au prezentat legăturile existente între ariile protejate și dezvoltarea durabilă și au împărtășit participanților din experiența lor în promovarea produselor locale, produselor tradiționale, în branding-ul și marketing-ul produselor locale, dar și idei de activități generatoare de venit în ariile protejate (activități turistice).

Cei peste 15 participanți la seminar, cu inițiative proprii în domeniul apiculturii, plantelor medicinale, creșterii animalelor (bivoli, vaci, oi, păsări), producători de legume și fructe, de produse din panificație și patiserie au dezbătut aceste subiecte în grupuri de lucru, au identificat produsele locale din zonă și modul în care ar trebui promovate, constrângerile și nevoile ce pun piedică dezvoltării inițiativelor lor, dar și modul în care pot da un plus de valoare produselor lor dacă integrează în branding și promovare informații privind aria protejată.
 
	© WWF-România
Vizită la livada de mere din zona Mândra-Cincu
© WWF-România
 
	© WWF-România
Vizită la ferma la bivoli din zona Mândra-Cincu
© WWF-România
Doneaza
Doneaza