Promovăm împăduririle

Scopul nostru este să creștem suprafața pădurilor din România, care în prezent reprezintă 27% la nivelul țării, pentru a atinge media europeană de 34% până în 2050. 

Creșterea nivelului actual de împădurire, având în vedere contextul social și de mediu, este absolut necesară pentru a susține dezvoltarea durabilă a societății. Pădurile oferă servicii de mediu esențiale pentru viața noastră pe pământ. Produc oxigen, captează dioxidul de carbon din atomosferă, adăpostesc 80% din biodiversitate, reglează regimul hidrologic și climatul local, protejează resursele de sol, atenuează efectele fenomelor naturale extreme și oferă produse indispensabile societății precum lemn, fructe de pădure și plante medicinale. 

Ce face WWF pentru a crește suprafețele împădurite:

OBIECTIVUL NOSTRU
Până în anul 2050 vrem să creștem suprafața pădurilor din România de la 27% la 34%, cât este media europeană în acest moment.

  • Luptăm pentru oprirea defrișărilor legale prin ocrotirea „Pădurilor Nimănui”, pe care vrem să le introducem în fondul forestier, iar proprietarii lor să primească alte compensații. 
  • Lucrăm la crearea soluțiilor legale de împădurire a aproximativ 2mn ha de terenuri agricole degradate în cadrul EU Green Deal. În felul acesta scădem presiunea existentă asupra pădurilor naturale. 
  • Vrem să facem lucrări de reconstrucție a pădurilor ripariene, aflate pe malul apelor. 
  • Vrem să facem plantări pentru a înființa perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, în special în zone deșertificate, și a infrastructurii esențiale pentru comunitățile locale. 
  • Vrem să facem plantări pentru a ne înverzi orașele și a ne asigura un mediu mai sănătos și mai curat. 

Noutăti

Fii la curent cu ultimele articole despre păduri

Noul Cod Silvic, practicile silviculturale apropiate de natură aplicate în România și Pădurile Multiseculare – Old-Growth Forests (OGF)

EN Asistăm la dezbaterea parlamentară din Senat referitoare la Noul Cod Silvic. În mod regretabil, propunerile noastre nu au fost luate în considerare. În loc să vedem reformele administrative promise, observăm că bunele practici din silvicultura românească sunt subminate. Este un moment crucial să înțelegem că statutul de „inimă verde

Citește mai multe
Scroll to Top