Living Planet Report | WWF

Raportul Planeta Vie 2016

A început a 6-a extincție în masă?

© Bjorn Holland/Getty

Am pășit deja în Antropocen?

Dacă trendul actual continuă, până în 2020 speciile sălbatice de vertebrate ar putea ajunge la un declin de 67%, comparativ cu anul 1970, ca urmare a activităților umane, conform Raportului Planeta Vie 2016 - Risc și reziliență într-o nouă eră. Dar presiunea umană crescută amenință și resursele naturale de care depinde omenirea, amenință siguranța privind sursele de apă și alimente. Raportul WWF arată modul în care planeta este compleșită de oameni, pentru prima dată în istoria Pământului, și scoate în evidență schimbările necesare în două sectoare-cheie: alimentația și energia.

Dovezi suplimentare că intrăm într-o eră creată de om

Cele mai importante amenințări la adresa speciilor identificate în raport sunt legate direct de activitățile umane, inclusiv pierderea habitatului, degradarea și exploatarea excesivă a speciilor sălbatice.

Se estimează că populația de elefanți africani din Tanzania a scăzut cu 60% între 2009 și 2014, mai ales din cauza braconajului. Un alt exemplu îl reprezintă populațiile de vulturi native Pakistanului (White-rumped vulture - Gyps bengalensis), care au avut un declin de 99% intre 2000 și 2007, cauza principala fiind un antiinflamator folosit pentru vite, diclofenacul. Acesta cauzează insuficiență renală păsărilor care se hrănesc cu resturile carcaselor de vite.

© WWF

 

Dar există și exemple când eforturile umane de conservare au reușit să aibă un impact semnificativ. Un exemplu îl reprezintă revenirea râsului în Franța, unde populația a ajuns de la 0 exemplare în 1970, la 108 conform estimărilor recente. La fel, un exemplu fericit este și cazul castorului  care, mulțumită protecției legale, reintroducerilor și relocărilor din țările vecine, a ajuns la o creștere de 5000% a populației din Polonia, între 1966 și 1998.

                                             Descarcă raportul

O nouă epocă: Antropocenul

Concluziile raportului WWF furnizează dovezi suplimentare că planeta intră într-o perioadă în care umanitatea modelează schimbările de pe Pământ, inclusiv o posibilă a șasea dispariție în masă. Cercetatorii denumesc deja aceasta perioadă Antropocen. În secolele viitoare, impactul activității umane - de la metropole, la deșeuri din plastic - va fi vizibil în straturile de rocă, la fel cum astăzi putem vedea dovezi de lovituri de meteorit și erupții vulcanice care au marcat erele geologice din trecut.

Înțelegând de ce intrăm în această nouă epocă ne permite să identificăm soluții pentru restaurarea ecosistemelor de care depindem.

Forțând limitele planetei

Raportul Planeta Vie 2016 include, de asemenea, date din cercetarea făcută de Global Footprint Network,care arată că, în timp ce noi avem doar un singur Pământ, omenirea folosește în prezent resursele de 1,6 planete pentru a furniza bunurile și serviciile pe care le folosim în fiecare an.

© WWF
© WWF

Alimentație – populația globală se bazează pe 12 plante și cinci specii de animale 

Sistemul nostru alimentar pune o presiune majoră asupra ecosistemelor și speciilor, fiind responsabil pentru 25-30% din emisiile cu efect de seră la nivel mondial. Agricultura utilizează o treime din suprafața terestră a Pământului și aproape 70% din resursele de apă folosite de oameni. În plus, 75% din alimentele de la nivel global sunt generate din doar 12 plante și cinci specii de animale  (FAO, 2004).

Sunt necesare modificări la nivelul întregului lanț alimentar, pentru a reduce presiunile și impacturile create de sistemul actual de produse alimentare de pe planeta si a resurselor sale. Trebuie să acționăm prin practici mai sustenabile când vine vorba de producția, distribuția, dar și consumul alimentelor, pentru a evita risipa.

Energie - consumul de combustibili fosili generează 50% din amprenta ecologică

CO2 emis de consumul de combustibili fosili reprezintă 50% din amprenta ecologică. Este prin urmare esențial să înlocuim combustibilii fosili cu alternative de energie din surse regenerabile. Această tranziție necesită o acțiune din partea guvernelor cu privire la politica care favorizează în mod durabil produse în domeniul energiei regenerabile; fie că e vorba de întreprinderile care renunță să mai investească în combustibili fosili și renunță la acest tip de combustibili când vine vorba de mixul energetic folosit sau de oameni care ajută la generarea o cerere mai mare pentru surse regenerabile.

O astfel de tranziție nu va contribui doar la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Acordul de la Paris, dar, de asemenea, va ajuta la îmbunătățirea sănătății umane, va stimula economia și va crea locuri de muncă pentru a le înlocui pe cele din industriile bazate pe combustibili fosili.

                                       Citește raportul complet

Citește și rapoartele din anii trecuți:

Living Planet Report 2014   Living Planet Report 2012   Living Planet Report 2010 

Living Planet Report 2008    Living Planet Report 2006

Raportul Planeta Vie reprezintă o analiză ştiinţifică şi, în acelaşi timp, o sursă globală de referinţă, care prezintă starea de sănătate a planetei, precum şi impactul activităţilor umane asupra acesteia.
Raportul este realizat de către WWF, în colaborare cu Zoological Society of London şi Global Footprint Network.

Raportul Planeta Vie 2016: Risc și reziliență într-o nouă eră este a 11-a ediție a publicației bienale a WWF. Raportul urmărește peste 14.000 de populații de vertebrate din 3700 de specii, în perioada 1970 – 2012.
Raportul Planeta Vie este construit pe baza a doi indicatori:

Indexul Planeta Vie - reflectă starea de sănătate a ecosistemelor;
Amprenta ecologică - prezintă dimensiunea presiunii umane asupra ecosistemelor.
 

Indexul Planeta Vie măsoară evoluţia biodiversităţii pe Pământ. Acesta urmăreşte evoluţia populaţiilor de vertebrate (peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere) din întreaga lume. Tehnica presupune utilizarea unor indicatori speciali pentru speciile terestre, marine şi de apă dulce, ulterior fiind creată o medie a acestora, din care rezultă, la final, valoarea indexului.

Cu toate că vertebratele reprezintă doar o mică parte din numărul total de specii existente, se consideră că tendinţele în evoluţia acestor specii sunt reprezentative pentru biodiversitate, în general. Practic, urmărind evoluţia speciilor, Indexul Planeta Vie monitorizează starea ecosistemelor.
 

Printr-un calcul simplu, raportând suprafața Planetei la numărul de locuitori ai acesteia, rezultă suprafața de teren de care e nevoie pentru a se asigura necesarul de resurse și pentru a se neutraliza deșeurile generate de consumul nostru. Astfel, se calculează amprenta ecologică (ecological footprint), index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor.
Pǎmântul are în jur de 13,6 miliarde ha de teren şi apă, capabile să furnizeze resurse pentru producția de hranǎ şi îmbrǎcǎminte, energie și locuințe şi să absoarbă emisiile de carbon şi alte noxe. Cum populaţia globului depăşeşte în prezent 7 miliarde locuitori, numai 1,8 hectare revin fiecǎruia pentru satisfacerea nevoilor zilnice. La nivel global, folosim resursele a 1,6 planete.
Emisiile de carbon sunt principalul motiv pentru care vom lăsa moștenire datorii uriașe generațiilor viitoare: amprenta de carbon reprezintă 60% din cererea omenirii asupra naturii, pe care o numim amprentă ecologică.
Cât consumăm? Află aici.
Ce putem face pentru a reduce amprenta ecologică? Află aici.
 

Doneaza
Doneaza