Drept la replică. Poziția WWF-România față de articolul „EFECTUL FLUTURE. Talibanii Mediului din Cluj mai dau o palmă iadului capitalist din Hunedoara” apărut în Ziarul Hunedoreanului, în data de 15 mai 2017 | WWF

Drept la replică. Poziția WWF-România față de articolul „EFECTUL FLUTURE. Talibanii Mediului din Cluj mai dau o palmă iadului capitalist din Hunedoara” apărut în Ziarul Hunedoreanului, în data de 15 mai 2017



Posted on 26 May 2017
Imagine din Parcul Național Retezat
© Dan Dinu
Având în vedere omisiunile din articolul „EFECTUL FLUTURE. Talibanii Mediului din Cluj mai dau o palmă iadului capitalist din Hunedoara” publicat de Marcel Bot în Ziarul Hunedoreanului, în data de 15 mai 2017, WWF publică un drept la replică pentru completarea informațiilor și corectarea imaginii eronate pe care o formează acest material tendențios în rândul cititorilor.

Completările noastre se vor referi în mod special la următorul pasaj din articolul menționat:

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara are în lucru peste 20 de proiecte pentru care ar trebui să emită acte de reglementare cu avizul Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Dar emiterea înscrisurilor a înţepenit urmare a Hotărârii Curţii de Apel Alba Iulia nr. 1728/2016, pronunţată ca urmare a acţiunilor întreprinse de Federaţia Coaliţia Natura 2000, la care se adaugă plângerea prealabilă formulată de Asociaţia Efectul Fluture în aprilie 2017.  „Conform obligaţiilor prevăzute la art.28, alin.10 din OUG 57/2007 APM Hunedoara a solicitat pentru toate cazurile avizul administratorului pentru ariile protejate fără structuri proprii de administrare Ministerului Mediului (MM), care în conformitate cu art.17, alin.1, litera a din OUG 57/2007 este autoritatea responsabilă pentru administrarea ariilor protejate declarate prin lege sau hotărâre de guvern. Această responsabilitate a MM este reconfirmată prin art. II din OUG 90/2016 privind măsuri pentru asigurarea managementului ariilor protejate. (…) Vă informăm că APM Hunedoara nu are alte pârghii legale şi nici nu poate emite actele de reglementare finale deoarece ar însemna să încalce art. 28, alin.11 din OUG 57/2007, iar actele administrative emise nu sunt valabile în lipsa avizului administratorului Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului”, se arată într-un comunicat de presă al APM Hunedoara.

1. Hotărârea Curții de Apel Alba Iulia nr. 1728/2016 în procesul intentat Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara de către Federația Coaliția Natura 2000, în care WWF este membră, se referă la respingerea definitivă a proiectului de microhidrocentrale (MHC-uri) pe Râul Alb din Munții Retezat, avizat în mod neîntemeiat și nelegal de către APM Hunedoara. Prin Decizia Etapei de Încadrare nr. 1327/26.08.2013 (revizuită la data de 11.09.2014), emisă de APM Hunedoara, s-a decis că proiectul „Construire și exploatare microhidrocentrale pe Râul Alb”, solicitat de către S.C. Abi Automotion S.R.L., propus a fi amplasat în extravilanul comunei Sălașu de Sus, sat Coroiești, jud. Hunedoara, „nu se supune evaluării impactului asupra mediului și se supune evaluării adecvate”. Această decizie a unei instituții publice care are drept responsabilitate protejarea mediului încălca o serie de acte normative naționale și europene pentru satisfacerea unui interes economic privat, în special articolul 27 alin. 1 din Ordonanța nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Astfel, Decizia etapei de încadrare prevedea scoaterea definitivă din circuit silvic a unor terenuri din fondul forestier proprietate publică a statului român care fac parte din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, arie naturală protejată, în zona captării râului și parțial porțiunile pe care s-ar fi amplasat conductele de aducțiune, respectiv cablurile electrice. Această prevedere contravine articolului 27 alin. 1 din Ordonanța nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice conform căruia: „Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naţional/internaţional, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate”. Proiectul MHC propus nu intra în categoriile sus-menționate și în absența desemnării  zonelor de dezvoltare durabilă, acest proiect nu a putut constitui o excepție a dispoziției legale în cauză.  De altfel,  chiar dacă nu ar fi fost necesară măsura de mai sus (scoterea din circuitul silvic a unor terenuri) în baza principiului precauției, APM Hunedoara ar fi trebuit să dispună parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, ceea ce nu s-a întâmplat. Asta deoarece proiectul MHC urma a se desfășura pe un râu cu stare ecologică foarte bună și într-o arie naturală protejată la nivel național și european, declarată pentru protejarea mai multor specii de pești (precum zglăvocul Cottus gobio, moioaga Barbus meridionalis, dunariţa Sabanejewia aurata și chişcarul Eudontomyzon danfordi), specii de rac (racul de ponoare Austropotamobius torrentium) și  vidra (Lutra lutra).

Nu în ultimul rând, în procesul avizării proiectului, nu s-au respectat nici prevederile legale privind consultarea publicului. În anul 2013, când s-a emis avizul Natura 2000, nu au fost afișate pe site-ul APM Hunedoara nici anunţul privind decizia de încadrare, nici decizia de încadrare propriu-zisă, nici studiul de evaluare adecvată, care de altfel a fost elaborat de o persoană fizică autorizată fără pregătire de specialitate.

O expunere mai detaliată a acestui caz se găsește pe site-ul  nostru, aici: http://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?245032%2FRul-Alb-din-Munii-Retezat-cade-prad-unor-interese-private.

2. În ceea ce privește avizarea construcției țarcului pentru aclimatizarea zimbrilor și eliberarea Autorizației de mediu pentru reintroducerea și eliberarea lor în mediul natural, în extravilanul Comunei Densuș, care se află în aceeași arie naturală protejată ca mai sus, WWF-România a depus la APM Hunedoara cererea încă din ianuarie 2017. La acel moment, și până la 1 mai 2017, autoritatea competentă pentru emiterea acestei Autorizației de mediu era APM Hunedoara, și nu Ministerul Mediului, cum greșit afirmă și este citată instituția în articolul de față. Asta deoarece dispozițiile art. 1 alin. (4) și (5) din Legea nr. 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice), ce transferau responsabilitățile în privința avizării de proiecte în arii protejate de la nivel județean la Ministerul Mediului sau Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, care nu era operațională, au fost abrogate prin OUG 90/2016. În contextul sentinței nefavorabile instituției publice APM Hunedoara pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în cazul MHC-urilor ilegale de pe Râul Alb, această instituție a întârziat răspunsul în privința Autorizației de Mediu pentru proiectul reintroducerii zimbrilor până la expirarea ordonanței de urgență OUG 90/2016, adică până la expirarea actului normativ ce împuternicea APM-urile să avizeze proiectele în arii protejate. Cu alte cuvinte, sursa blocării proiectului de reintroducere a zimbrilor în Comuna Densuș, jud. Hunedoara, este însăși APM Hunedoara, punând astfel în real pericol finanțarea europeană pentru o inițiativă cu care România se poate mândri oriunde în lume. Procesul de reintroducere a unei specii în arealul său originar este unul extrem de complex și delicat, care se mai derulează doar în câteva alte zone din Europa, cu alte specii vulnerabile sau dispărute din mediul natural (ex. râsul iberic în Spania, zăganul în Franța, râsul ȋn Austria și Elveția).

3. Date de context – proiectul LIFE-Zimbri derulat de WWF-România și Rewilding Europe

WWF-România și Rewilding Europe au demarat în anul 2012 inițiativa de reintroducere a zimbrilor în România, în Munții Țarcu (sit Natura 2000), jud. Caraș-Severin, primul transport având loc în mai 2014. În fiecare an de atunci, în primăvară sau la început de vară, au avut loc noi transporturi de zimbri de la centre de reproducere, grădini zoologice și rezervații naturale din Europa, din țări precum Belgia, Germania, Italia sau Suedia. În acest fel s-a creat un al doilea nucleu de reintroducere a speciei în România, după cel de la Parcul Natural Vânători Neamț, unde administrația Parcului a început reintroducerile în 2012. În acest moment, în cele două nuclee de reintroducere (Munții Țarcu și Vânători Neamț) există circa 50 de zimbri liberi.

Obiectivul major pentru nucleul din Carpații Meridionali este de a forma o populație viabilă din punct de vedere demografic și genetic, cu două sub-populații localizate în Munții Țarcu (unde există deja zimbri) și în Munții Poiana Ruscă (comuna Densuș, jud. Hunedoara), din vecinătate (zonă care se află în blocajul instituțional amintit). WWF-România și Rewilding Europe s-au angajat să reintroducă cel puțin 100 de exemplare până în anul 2020, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin programul LIFE, în cadrul proiectului „Acțiuni urgente pentru refacerea populației de zimbri din România” (LIFE-Zimbri).

Facem și noi apel la Ministerul Mediului, și în mod public, să ia urgent măsurile corecte pentru a ieși din impas, responsabilitatea avizării proiectului de reintroducere revenind la nivel central de la 1 mai 2017. În caz contrar, proiectul ar putea fi suspendat de către Uniunea Europeană, iar eforturile și rezultatele obținute până acum din punct de vedere al reintroducerii speciei și șansei de supraviețuire ar putea fi compromise. Asta deoarece numărul minim de zimbri dintr-o turmă trebuie să fie de 100 de exemplare, pentru ca aceasta să fie viabilă din punct de vedere demografic și genetic, or turma existentă acum în Carpații Meridionali este de aproape 30 de exemplare. Menționăm că acest proiect a pus pe hartă această regiune a țării și a atras atenția și implicarea comunității internaționale de cercetare și de conservare, prin studenți și universități din Olanda, Marea Britanie, Elveția, etc. care colaborează cu echipa de proiect, trusturi de presă precum CNN, The Guardian, Le Monde sau National Geographic, precum și atenția turiștilor care vin în număr din ce în ce mai mare să viziteze regiunea și zimbrii ce se întorc pe meleagurile strămoșești. Considerăm că suspendarea proiectului, din pricina unor motive neîntemeiate și irelevante, ar aduce prejudicii de imagine instituțiilor publice responsabile și compromiterea șanselor de a mai accesa fonduri europene pentru astfel de inițiative pe viitor.

În final, dorim să atragem atenția autorului articolului că termenul de „camarilă” atribuit coaliției ONG din care facem și noi parte este unul impropriu, din punct de vedere al aplicării definiției din DEX la situația curentă.

CAMARÍLĂ, camarile, s. f. Grup de favoriți ai unui suveran, care influențează politica statului în interes personal.”

Este evident că în această situație (și în general, de altfel), WWF nu este și nici nu dorește să fie „favoritul” conducătorilor, având un proiect extrem de amplu și de important blocat exact la nivelul instituțiilor diriguitoare; WWF nu este nici entitate care operează în interes personal, fiind dintotdeauna și la nivel internațional o organizație apolitică și non-profit al cărei obiect de activitate este conservarea naturii sălbatice în beneficiul naturii și oamenilor.
Imagine din Parcul Național Retezat
© Dan Dinu Enlarge
Zimbri descoperă noua lor casă
© Costas Dumitrescu Enlarge
Un nou grup de zimbri ajunge cu bine în Munții Țarcu în aprilie 2017
© WWF-România Enlarge
Doneaza
Doneaza