DA autostrăzii, NU distrugerii naturii: Cazul Lugoj-Deva - Capitolul II | WWF

DA autostrăzii, NU distrugerii naturii: Cazul Lugoj-Deva - Capitolul II



Posted on 10 April 2017
Biodiversitatea din Carpati este in centrul proiectului Transgreen, ce cauta solutii cu impact redus asupra naturii in dezvoltarea de infrastructura mare in regiune.
© Michel Gunther / WWF Regional

Intenția Ministerului Transporturilor de a elimina pasajele pentru animale pentru autostrada Lugoj-Deva pune în pericol siguranța conducătorilor și însoțitorilor auto, precum și biodiversitatea din zonă. Autostrada Lugoj-Deva intersectează un coridor ecologic esențial pentru urs, lup, râs și alte specii între Munții Apuseni și Carpații Meridionali, motiv pentru care pasajele sunt incluse în proiect pentru a asigura traversarea animalelor și a evita coliziunile. În plus, schimbările ar întârzia și mai mult realizarea autostrăzii, finanțată în proporție de 85% de Comisia Europeană.


WWF România alături de alți reprezentanți ai societății civile, care sunt în favoarea dezvoltării durabile a infrastructurii, consideră această nouă intenție o greșeală majoră cu implicații negative pentru oameni și mediu. Soluțiile tehnice prevăzute și bugetate deja în proiectul autostrăzii - viaducte, tuneluri și poduri verzi - fac parte din acordul de mediu obținut pentru autostrada Lugoj-Deva. Măsurile nu servesc doar  conservării naturii și protejării populațiilor de urs și alte carnivore mari care există și în Munții Apuseni, și în Carpații Meridionali, ci și siguranței civile, prin reducerea riscurilor de accidente cauzate de animalele sălbatice care vor pătrunde pe autostradă în lipsa acestor măsuri.

Orice schimbare în soluția tehnică actuală va duce la reluarea și revizuirea procedurii de evaluare de mediu deoarece nu ar mai respecta legislația europeană (Directiva Habitate), intrând astfel în ilegalitate. Reluarea procedurilor de evaluare și avizare ar putea întârzia implementarea proiectului chiar și ani de zile. Procesul de obținere și modificare a acordului de mediu pentru proiectul actual a durat aproximativ șase ani.

În ceea ce privește finanțarea, costurile acestor măsuri de infrastructură verde sunt eligibile în domeniile prioritare ale Programul Operațional Infrastructura mare (POIM) dedicate dezvoltării infrastructurii de transport, în contextul în care instituțiile europene consideră prioritară dezvoltarea infrastructurii verzi (rețeaua TEN-G) în paralel cu infrastructura de transport (TEN-T), așa încât biodiversitatea aflată în declin major în toată Uniunea Europeană să fie mai bine protejată. Întregul proiect de autostradă este, de altfel, co-finanțat de Comisia Europeană, prin Fondul pentru Coeziune, în proporție de 85%, diferența fiind asigurată de Guvernul României (de la bugetul de stat).

Sperăm ca Ministerul Transporturilor să reconsidere inițiativa pentru eliminarea măsurilor de atenuare a impactului asupra mediului convenite deja în soluția tehnică a autostrăzii Lugoj-Deva, ținând cont de toate implicațiile negative pe care le-ar avea la nivel general și să continue implementarea proiectului, așa cum a fost agreat deja de către toate părțile interesate. Justificarea oferită pentru revenirea la proiectul inițial, anume de economisire a aprox. 100 milioane de Euro, nu este întemeiată, un exemplu în acest sens fiind cazul autostrăzii Sibiu-Orăștie, unde soluția tunelului a fost respinsă din cauza costurilor ridicate, cu rezultate dezastruoase din toate puncte de vedere. Alunecările de teren provocate prin excavările operate pe acel sector au generat muncă suplimentară și creșterea exponențială a costurilor, precum și o șosea care este încă impracticabilă.
 
Context
Proiectul de autostradă se intersectează cu un coridor ecologic extrem de important pentru carnivorele mari (și alte specii) între Carpații Occidentali (Munții Apuseni) și Carpații Meridionali din România; de altfel, acesta a fost identificat de către experți, în urma studiilor de teren aprofundate și analizelor GIS, drept ultimul coridor ecologic dintre cele două grupe de munți [1]. Coridorul are o lungime de 150 km, dar a fost deja afectat și fragmentat din cauza infrastructurii de transport existente și a altor proiecte de dezvoltare din zonă. Conectivitatea ecologică oferită de acest ultim coridor verde este esențială pentru obținerea statutului favorabil de conservare a carnivorelor mari (un grup de specii protejate cheie  în rețeaua europeană de habitate și specii Natura 2000). În special, coridorul este crucial pentru a asigura viabilitatea populației de urși bruni din Munții Apuseni, care devine din ce în ce mai izolată de alte populații de urși din Munții Carpați, proces care duce în ultimă instanță la dispariția acestei specii din zonă.

Pentru asigurarea conectivității între Carpații Occidentali (Munții Apuseni) și Carpații Meridionali, Comisia Europeană a recomandat României desemnarea de noi situri protejate Natura 2000. În acest sens, în anul 2011, au fost desemnate siturile „Zarandul de Est" și „Podișul Lipovei - Poiana Ruscă“, ultimul urmând a fi intersectat de autostradă. Fără măsuri adecvate de atenuare a impactului asupra mediului, autostrada va deveni o barieră pentru fauna sălbatică terestră și va deteriora în mod irevocabil funcționalitatea ecologică a rețelei de arii naturale protejate la nivel european.

După mai multe sesizări din partea ONG-urilor de conservare a naturii și după eforturi ample de integrare a tuturor părților interesate relevante  (autorități, specialiști, societatea civilă) și implicarea unor  experți internaționali (IENE) [2], ultima evaluare a impactului asupra mediului (din 2016) și acordul de mediu obținut ulterior au încorporat măsurile minime corecte din punct de vedere tehnic de atenuare a impactului, care să asigure conectivitatea ecologică necesară (tuneluri, viaducte, poduri verzi). În acest context, dacă ar fi pus în aplicare  în această formă deja aprobată, proiectul Lugoj-Deva are potențialul de a deveni un model pentru alte proiecte rutiere în România și în străinătate, contribuind la soluționarea aparentelor conflicte dintre dezvoltarea infrastructurii de transport și prioritățile de conservare a mediului.

Acest precedent este important și în contextul în care dezvoltarea rețelei de autostrăzi și căi ferate ce conectează între ele puncte cheie ale României și, mai departe, țara noastră cu restul Europei este un proces în plină desfășurare. Planurile de dezvoltare a acestor tipuri de „infrastructură mare” prevăd traversarea Munților Carpați și, implicit, fragmentarea și perturbarea unor ecosisteme valoroase incluse în arii naturale protejate, precum siturile de interes european Natura 2000. Pentru a diminua aceste presiuni asupra naturii, WWF a demarat anul acesta și un proiect pe nume TRANSGREEN care își propune să dezvolte soluții pentru a contribui la crearea unei rețele de transport cu impact cât mai redus asupra mediului și asupra siguranței șoferilor.  Proiectele de infrastructură pe care se va concentra această inițiativă  în România sunt autostrada Tîrgu Mureș-Iași și calea ferată Arad (Radna)-Deva. Ambele proiecte se află în stadii incipiente, astfel încât soluțiile tehnice vizând conservarea mediului vor fi incluse încă de la început în planificare, eficientizând procesele ce duc către finalizarea lor.

Proiectul TRANSGREEN, „Planificare integrată a infrastructurii de transport și a infrastructurii verzi în regiunea Dunăre-Carpați în beneficiul oamenilor și al naturii”, înseamnă o regiune carpatică mai bine conectată printr-o infrastructură de transport care ține cont de natură. TRANSGREEN își propune să contribuie la dezvoltarea unor rețele de drumuri și căi ferate mai sigure și mai prietenoase cu mediul în România, Republica Cehă, Slovacia, Ucraina și Ungaria, în contextul rețelei trans-europene de transport TEN-T. Proiectul este co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Mai multe detalii pot fi obținute de pe pagina web a proiectului, aici.

Note pentru editori:
 
[1] MEMO On the negative impact of the planned Lugoj–Deva motorway and presentation of possible mitigation solutions, 2013: http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/memorandum_lugoj_deva.pdf.
 
[2] DA autostrăzii, NU distrugerii naturii, 2013. Comunicat de presă WWF-România în urma întâlnirii de lucru internațională organizată de WWF-România și Asociația Zarand la Lugoj: http://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?208817/DA-autostrzii-NU-distrugerii-naturii

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:
Magor Csibi, Director WWF România, 0730 098 722, mcsibi@wwfdcp.ro
Cristian Papp, Manager proiecte carnivore mari, coridoare, arii protejate în cadrul WWF-România, 0745.891.929, cpapp@wwfdcp.ro
Biodiversitatea din Carpati este in centrul proiectului Transgreen, ce cauta solutii cu impact redus asupra naturii in dezvoltarea de infrastructura mare in regiune.
© Michel Gunther / WWF Regional Enlarge
Doneaza
Doneaza