Ariile naturale protejate pe hârtie. În realitate, presiuni asupra custozilor pentru autorizarea proiectelor și probleme privind management-ul siturilor | WWF

Ariile naturale protejate pe hârtie. În realitate, presiuni asupra custozilor pentru autorizarea proiectelor și probleme privind management-ul siturilor



Posted on 15 February 2017   |  
Iarna în Munții Țarcu
© Bogdan Comănescu
Mai mult de jumătate din ariile naturale protejate din Europa sunt protejate doar pe hârtie din cauza unor întârzieri și probleme de aplicare a legislației la nivel național. Un studiu [1] lansat acum câteva zile de WWF la nivel european arată, de asemenea, beneficii clare pentru speciile sălbatice vulnerabile și pentru oameni și economiile locale acolo unde măsurile necesare au fost luate atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile din Statele membre.
 
Comisia Europeană a confirmat în luna decembrie 2016 că Directivele Păsări și Habitate reprezintă piatra de temelie a conservării naturii în UE și și-a luat angajamentul de a întocmi un plan de acțiune pentru a  îmbunătăți modul în care se aplică la nivel național [2]. Raportul european al WWF, „Arii naturale protejate pe hârtie. Cum să obținem rezultate în implementarea legislației europene pentru natură”, oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor probleme de pe teren, precum și soluții pentru a le repara, în scopul de a fi luate în considerare de către Comisie la întocmirea planului de acțiune. Continuarea desemnării de arii marine protejate, măsuri concrete structurate în planuri de management pentru toate ariile protejate, alocări financiare corespunzătoare pentru aceste măsuri și o mai bună monitorizare a aplicării lor sunt cele mai importante propuneri înaintate de WWF, pentru asigurarea protecției adecvate a naturii și a refacerii ei, acolo unde există declin [3].
 
Raportul include studii de caz – atât pozitive cât și negative – din mai multe țări europene, printre care și România, cu situl Natura 2000 Munții Țarcu.
 
Exploatarea cu orice preț a resurselor naturale și a locurilor cele mai valoroase din Europa
 
Arii naturale unice precum unele zone umede, zone muntoase și râuri sălbatice, sau arii marine sunt amenințate din pricina unor lacune în legislația națională, evaluări neadecvate ale impactului asupra naturii al proiectelor de infrastructură sau din pricina inexistenței sau calității mediocre a planurilor de management ale ariilor naturale protejate. Aceste vulnerabilități reprezintă oportunități pentru proiectele industriale cu impact negativ, așa cum o demonstrează cazuri precum: dezvoltarea navigației fluviale care seacă zona umedă din parcul Doñana (Spania), extinderea infrastructurii de ski care amenință supraviețuirea ursului brun în Parcul Național Pirin (Bulgaria), proiectele de microhidrocentrale precum cele din Munții Țarcu (România). Directivele Natura 2000 sunt încălcate și în Grecia, unde turismul de masă afectează plajele folosite ca zone de reproducere de țestoasele loggerhead, sau în Marea Nordului (Dogger Bank), unde practicile de pescuit industrial amenință coralii, crustaceele și cetaceele.  
 
Raportul prezintă și cazuri pozitive unde bunele practici aduc beneficii însemnate pentru viața sălbatică, comunitățile și economiile locale. O bună cooperare între autoritățile locale și mediul privat a transformat, de exemplu, zona tiroleză Lechtal din Austria într-un simbol al mândriei localnicilor și o destinație turistică bazată pe frumusețea naturii. Datorită presiunii Comisiei Europene și interdicțiilor în privința pescuitului cu plase în Finlanda, una dintre cele mai rare specii de focă din lume dă semne de recuperare. Iar în Italia, micii pescari sunt implicați în gestionarea ariei marine protejate Torre Guaceto, având venituri în creștere.
 
Situația din România. Situl Natura 2000 Munții Țarcu: MHC-uri, despăduriri, braconaj
 
Cazul sitului Natura 2000 din Munții Țarcu a fost ales de experți pentru a exemplifica probleme sistemice pentru rețeaua Natura 2000 din România, respectiv probleme de independență și presiune asupra custozilor în procesul de autorizare a unor proiecte, de slabă coordonare administrativă de la nivel central și de  management propriu-zis al sitului, aspecte ce conduc la periclitarea speciilor și habitatelor de interes comunitar. În contextul acestui vid de management și bună guvernanță, situl a fost și rămâne amenințat în continuare de construcția de microhidrocentrale pe râuri ce reprezintă ecosisteme valoroase. De-a lungul timpului, în Țarcu au mai fost constatate probleme legate de despăduriri, braconaj sau practici incorecte în gestionarea faunei sălbatice (carnivore mari) [4],  sau accesul cu vehicule motorizate tip enduro. WWF derulează aici proiecte de conservare prin care se organizează intervenții concrete, programe de educație și de dezvoltare a ecoturismului, și cooperarea cu autoritățile de mediu responsabile pentru o atenuare a acestor probleme și re-valorizarea naturii ca motor de dezvoltare locală durabilă. În unele cazuri, precum proiectele de MHC-uri pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana [5], a fost însă nevoie de apelarea la instanțele de judecată, unde acordurile pentru construirea acestor infrastructuri au fost anulate.
 
WWF-România a publicat în septembrie 2016 un studiu similar celui european [6], despre stadiul și calitatea implementării legislației Natura 2000 în țara noastră. Deși această legislație europeană este deja transpusă în legislația românească, există anumite probleme generale de aplicare. De menționat că siturile Natura 2000 (de interes european) din România sunt în număr de 583, acoperind aproape un sfert din suprafața țării și suprapunându-se, în unele cazuri, cu alte tipuri de arii protejate de interes național, precum parcurile naționale și parcurile naturale.

Note pentru editori:
 
[1] Raportul european poate fi consultat aici: www.wwf.eu/?291610/Moving%2Dnature%2Dprotection%2Dfrom%2Dpaper%2Dto%2Dthe%2Dground
 
[2] În urma campaniei #NatureAlert implementată de WWF împreună cu Birdlife, Friends of the Earth și EEB, care a depășit toate recordurile de participare din UE și a durat doi ani, Comisia Europeană a confirmat în decembrie 2016 că Directivele Natura 2000 sunt „fit for purpose” și că vor trebui aplicate mai riguros în Statele membre. Mai multe informații aici: http://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?287410/Natura-a-ctigat-legile-europene-care-protejeaz-peste-27000-de-arii-naturale-i-1400-de-specii-rmn-n-vigoare. Iar pagina de campanie poate fi consultată aici: http://www.wwf.ro/campanii/d_natura_mai_tare_/.  
 
[3] Ce presupune „implementarea integrală și eficientă” a Directivelor Păsări și Habitate? WWF solicită Statelor membre și Comisiei Europene să crească eforturile prin adresarea următoarelor priorități:
  • Finalizarea procesului de desemnare a ariilor marine Natura 2000
  • Elaborarea și aplicarea planurilor de management pentru toate ariile protejate Natura 2000
  • Creșterea finanțării pentru rețeaua Natura 2000 care momentan este sub-finanțată în raport cu nevoile reale
  • Asigurarea respectării legislației Natura 2000 la nivel european

[4] Despre metodele de evaluare a efectivelor de carnivore mari: http://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?273995/Numrul-urilor-din-Romnia--dictat-de-interesele-de-vntoare.
Mai multe informații despre cazuri concrete de braconaj în Munții Țarcu: http://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?257930/Dosar-penal-n-cazul-de-braconaj-surprins-de-WWF-n-Munii-arcu.

[5] Mai multe informații despre cazurile de MHC-uri din Munții Țarcu soluționate în instanță: http://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?256625/Munii-arcu-salvai-de-la-distrugere-prin-proiecte-energetice-verzi.

[6] Studiul „Stadiul implementării Directivelor Natura 2000 în România” a identificat anumite probleme generale de aplicare a legislației europene pentru conservarea naturii. Dintre acestea amintim: insuficienta corelare cu legislația din domenii cu impact asupra naturii precum agricultura, transporturile, energia sau navigația; faptul că există încă arii protejate fără custozi și fără plan de management (instrumentul principal în gestionarea ariilor protejate); slaba bază științifică/evidență a speciilor și habitatelor protejate și monitorizarea evoluției lor; absența de-a lungul timpului a fermității politice și slaba coordonare a rețelei Natura 2000 de la nivel central, sub-finanțarea și lipsa plăţilor compensatorii pentru proprietarii/administratorii de terenuri de pe raza ariilor protejate; lipsa de transparență în cazul investițiilor cu potențial impact semnificativ asupra integrității unui sit Natura 2000 și a comunităților locale. Studiul integral poate fi consultat aici: http://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?279671/Implementarea-deficitar-a-legislaiei-de-conservare-a-naturii-vulnerabilizeaz-ariile-naturale-protejate-din-Romnia
Iarna în Munții Țarcu
© Bogdan Comănescu Enlarge

Comments

blog comments powered by Disqus
Doneaza
Doneaza