Natura a câștigat: legile europene care protejează peste 27.000 de arii naturale și 1.400 de specii rămân în vigoare | WWF

Natura a câștigat: legile europene care protejează peste 27.000 de arii naturale și 1.400 de specii rămân în vigoare



Posted on 08 December 2016
Natura 2000
© EU
După campania publică #NatureAlert, care a depășit toate recordurile de participare din UE, Comisia Europeană confirmă că Directivele Natura 2000 nu vor fi revizuite, ci vor trebui aplicate mai riguros în Statele Membre
 
Comisia Europeană a decis ieri că Directiva Păsări și Directiva Habitate, fundamentul legislativ în domeniul protejării naturii în UE, vor fi menținute în forma actuală. Decizia luată în cadrul unei dezbateri a Colegiului comisarilor europeni vine după doi ani de incertitudine în privința viitorului Directivelor și, implicit, a celor peste 27.000 de arii naturale și peste 1.400 de specii protejate de acestea. Comisarii europeni au recunoscut totodată că problema adevărată constă în modul de aplicare a acestei legislații, care până acum a fost defectuos în mare parte, și au decis să elaboreze un plan de acțiune pentru îmbunătățirea implementării.
 
Comunicatul emis de Comisie relevă că „provocările și problemele identificate se referă în principal la managementul și investițiile insuficiente în rețeaua de arii naturale protejate Natura 2000, precum și la câteva deficiențe locale [la nivel național] cum ar fi întârzieri, dificultăți în obținerea de avize pentru proiecte și lipsa unor evaluări adecvate în sprijinul gestionării speciilor. Evaluarea [Fitness check] a Directivelor Natura 2000 a identificat nevoia de a îmbunătăți aplicarea Directivelor și coerența lor cu gama mai largă de obiective socio-economice, incluzând politicile UE în domeniul energiei, agriculturii și pescuitului.”[1]
 
Acest rezultat vine în urma unei campanii-record cunoscută drept #NatureAlert, care a fost condusă timp de doi ani de WWF, Birdlife, Friends of the Earth și European Environmental Bureau. Peste jumătate de milion de cetățeni europeni au solicitat Comisiei să mențină aceste acte normative și să le aplice.[2]
 
Directivele Natura 2000 sunt fundamentale în efortul de oprire a fenomenului de pierdere a biodiversității în Europa [3], oferind un „scut de protecție” pentru peste 1.400 de specii vulnerabile sau amenințate cu dispariția și pentru peste 27.000 arii naturale protejate ce însumează circa 1 milion de km2 de habitate naturale valoroase. Acestea se bucură, de asemenea, de o largă recunoaștere în comunitatea de experți, fiind apărate de oameni de știință, dar și de europarlamentari, reprezentanți din mediul de afaceri, guverne ale Statelor Membre și de societate.[4]
 
Organizațiile de mediu care au luptat în ultimii doi ani pentru ca Directivele Natura 2000 să rămână neschimbate, dar să fie cu adevărat respectate și implementate la nivel național, au primit verdictul din dezbaterea Colegiului comisarilor europeni cu entuziasm și recunosc că munca grea abia urmează, pentru ca decizia luată și măsurile care se vor propune, legate de implementare, să dea roade pentru natură și pentru oameni.  Măsurile de îmbunătățire a calității aplicării legislației vor trebui să „atace” factorii care au fost identificați ca provocatori de pierderi în ce privește biodiversitatea, mai cu seamă extinderea agriculturii industriale.[5]
 
În România există 583 de arii naturale protejate prin legislația Natura 2000 și un raport WWF-România din septembrie 2016 [6] a arătat cum managementul deficitar al acestora, la nivel central și regional, împiedică sau îngreunează conservarea biodiversității și crearea de oportunități socio-economice durabile și viabile pentru comunitățile locale. Principalele probleme identificate sunt următoarele:
 
1. Deși România a reușit să transpună la nivel național legislația europeană pentru conservarea naturii (Directivele Natura 2000), aceasta nu este suficient de bine corelată cu legislația din alte domenii precum energia, transporturile sau agricultura, principalele domenii care cauzează și accelerează, în mod dovedit, degradarea și pierderea biodiversității. De exemplu, în agricultură se favorizează încă producția la scară mare/industrială și de tip monocultură care elimină toate calitățile și funcțiile benefice pe care natura le furnizează plantelor și solului, climei, biodiversității și, în final, oamenilor. Infrastructurile de transport (în special rutier și naval) nu integrează suficient măsuri de protejare a biodiversității (de exemplu, a carnivorelor mari sau a sturionilor care pentru a se reproduce și a-și procura hrana trebuie să migreze pe distanțe mari), infrastructura verde care să permită această migrație fiind aproape inexistentă în România. Producția de energie din surse regenerabile (în special microhidrocentralele) se bazează pe o legislație deficitară și învechită ce nu ține cont de impactul asupra naturii și pe evaluări/studii de mediu incorecte, efectuate de evaluatori slab calificați și remunerați chiar de către investitori.
 
2. România a desemnat până acum 583 de arii protejate Natura 2000, acoperind aproape 25% din teritoriul național, însă persistă unele lacune în domeniul gestionării efective a acestor zone valoroase. Există încă situri  Natura  2000 fără  custozi și fără plan de management (instrumentul principal în gestionarea ariilor protejate). Managementul ariilor protejate este afectat și de slaba bază științifică privind speciile și habitatele de pe teritoriul lor, absența de-a lungul timpului a fermității politice și slaba coordonare a rețelei Natura 2000 de la nivel central, sub-finanțarea și lipsa plăţilor compensatorii pentru proprietarii/administratorii de terenuri, nivelul scăzut de informare la nivel local cu privire la drepturile și obligațiile proprietarilor/concesionarilor de terenuri aflate pe suprafața ariilor protejate, precum și insuficienta participare publică în deciziile pentru avizarea de planuri/proiecte/activităţi pe suprafața acestor arii protejate.
 
3. Costurile aferente managementului siturilor Natura 2000 din România au fost estimate la cel puțin 412 mil. Euro/an, respectiv 503,9 mil. Euro/an pentru o acoperire optimă, însă alocarea financiară din fondurile europene pentru perioada 2014-2020, pentru întreg sectorul biodiversității (deci nu numai Natura 2000), este de 203 mil. Euro/an. Asta deși ariile naturale protejate „întorc” comunităților locale și societății în general beneficii socio-economice și de sănătate publică inestimabile. La nivel european, beneficiile asociate rețelei Natura 2000 au fost estimate la 200-300 mld. Euro/an și 4.5-8 mil. de locuri de muncă, de pildă prin serviciile de turism și recreere.
 
4. Există o problemă de transparență în cazul investițiilor cu potențial impact semnificativ asupra integrității unui sit Natura 2000 și a comunităților locale. Tendința investitorului, din experiența WWF (mai ales în cazul microhidrocentralelor), este aceea de a minimiza impactul și de a discuta proiectul doar la nivelul autorităților publice care avizează un astfel de proiect. Obligația minimă legală de a afișa un anunț la ușa primăriei sau de a-l publica într-un ziar local de cele mai multe ori prea puțin citit de membrii comunităților locale, ori publicarea selectivă a unor astfel de informări pe website-urile autorităților de mediu nu pot asigura o informare suficientă sau implicare a celor interesați sau afectați.
 
Reacțiile organizațiilor din coaliția de campanie #NatureAlert, după decizia comisarilor europeni din data de 7 decembrie 2016:
 
Andreas Baumueller, Director resurse naturale în cadrul WWF European Policy Office:
Astăzi avem o înțelegere unanimă: legislația europeană pentru natură este adecvată scopului ei de a proteja natura și sănătatea noastră. Comisia Juncker trebuie să deschidă acum un nou capitol în care să propună un plan de măsuri bine adresate pentru a rezolva problemele de insuficientă implementare a acestei legislații și pentru a descuraja proiectele distructive. Valoarea unei legislații se vede nu doar în modul în care este concepută și scrisă pe hârtie, ci mai ales în modul în care este aplicată!
 
Diana Cosmoiu, Specialist regional politici publice WWF-România:
WWF-România a adus o contribuție esențială la această campanie europeană de succes printr-o abordare complexă ce a implicat colectarea studiilor de caz locale pe care, alături de alte cazuri din alte State Membre, s-a construit campania europeană, coalizarea ONG-urilor naționale relevante (în special a Federației Coaliția Natura 2000), conștientizarea presei și a cetățenilor români cu privire la beneficiile cadrului legislativ european Natura 2000 și la riscurile aferente modificării acestuia,  implicarea cetățenilor în diverse acțiuni de dialog cu factorii de decizie din România și Uniunea Europeană (acțiuni prin care românii, alături de ceilalți cetățeni europeni, au pus umărul la menținerea Directivelor N2000 în forma actuală). Nu în ultimul rând, apreciem suportul deschis și constant al Ministerului Mediului manifestat în diverse ocazii la nivel european, pe această temă. S-a demonstrat astfel că prețul pierderii ultimelor colțuri de natură sălbatică din România și Europa este prea mare, iar compromisul a devenit inacceptabil.
 
Robbie Blake, membru al echipei de campanie din cadrul Friends of the Earth Europe:
Natura, în starea ei actuală de vulnerabilitate, a reușit să scape de o lovitură majoră azi. Natura este esențială pentru noi toți, pentru sănătatea și bunăstarea noastră, iar decizia de a păstra una dintre cele mai importante și apreciate legislații din Europa este firească – în fapt, acestea nu ar fi trebuit, din capul locului, să fie puse la îndoială. Aceasta este o înfrângere pentru toți cei care caută să diminueze protecția naturii sub falsa pretenție de a reduce birocrația.
 
Ariel Brunner, Director politici publice în cadrul Birdlife Europe:
Decizia Comisiei Europene de a păstra legislația pentru natură arată că vocile a peste jumătate de milion de cetățeni care au cerut acest lucru, precum și implementarea legislației, au fost auzite. Natura este o valoare inestimabilă în societatea noastră și este esențială pentru supraviețuirea noastră. Aceasta este și o victorie a cooperării europene, în condițiile în care natura nu cunoaște granițele politice și administrative.
 
Pieter de Pous, Director de politici UE în cadrul European Environmental Bureau:
Trebuie să luăm în considerare nu numai faptul că natura este critic sub-finanțată, dar Politica Agricolă Comună (CAP) continuă să aibă un impact negativ asupra mediului natural, prin finanțarea fermelor mari care poluează cel mai mult și care duc astfel costul prezervării naturii la cote și mai mari. Cu cât reformarea CAP și alinierea ei cu obiectivele de mediu durează mai mult, cu atât mai dificil și mai costisitor va fi să oprim pierderea biodiversității. Comisia Europeană trebuie să pornească o regândire fundamentală a CAP pentru a se asigura că aceasta recompensează fermierii care protejează, prin practicile lor agricole, natura din Europa și resursele naturale de care depinde atât de mult agricultura însăși – apa și solul.

Note pentru editori:
 
[1] Comunicatul integral al Comisiei Europene, de la ieșirea din dezbaterea Colegiului comisarilor europeni din 7 decembrie: http://europa.eu/rapid/press-release_MEX-16-4308_en.htm.
 
Fotografii de la acțiunea spontană de stradă din cadrul campaniei #NatureAlert, din dimineața de 7 decembrie, din fața Comisiei Europene: https://www.flickr.com/photos/foeeurope/albums/72157675811740352.
 
[2] Campania #NatureAlert a fost lansată în 2015 ca răspuns la evaluarea inițiată de Comisia Europeanp cu privire la Directivele Păsări și Habitate. Evaluarea a fost „comandată” în 2014 de către Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Comisarului pentru mediu, Karmenu Vella, care a dorit „derularea unei analize în detaliu a Directivelor Păsări și Habitate și a posibilității coroborării lor într-o legislație mai modernă”, ca parte a inițiativei mai ample pentru o „reglementare mai bună”.
 
Ca urmare a demarării acestei evaluări, s-a format o coaliție de peste 200 de ONG-uri din toată Europa, condusă de WWF, Birdlife, Friends of the Earth Europe și EEB, care au solicitat în mod unitar și răspicat, bazat pe argumente, ca Directivele să fie păstrate în forma actuală și să fie implementate, nu „modernizate”. De asemenea, la apelul acestei coaliții, peste 520.000 de cetățeni europeni au participat în 2015 la consultarea publică organizată de Comisie pe această temă, depășind toate recordurile de participare publică de până acum din Europa. În România, coaliția de campanie a fost formată din WWF, Societatea Ornitologică Română (SOR) și Coaliția Natura 2000.
 
Un rezumat al campaniei #NatureAlert și al procesului de evaluare prin care a trecut legislația Natura 2000 (în limba engleză): http://awsassets.panda.org/downloads/20161129_dec7_naturealert_media_briefing_final.docx
 
Pagina de campanie din România din anul 2015: http://www.wwf.ro/campanii/alertapentrunatura/ și cea din anul 2016: http://www.wwf.ro/campanii/d_natura_mai_tare_/. Pagina europeană de campanie:  http://www.naturealert.eu.
 
[3] Directivele Păsări și Habitate contribuie la atingerea de către Uniunea Europeană a angajamentului oficial de oprire a fenomenului de pierdere a biodiversității până în 2020. Acestea sunt la originea creării celei mai mari și mai coerente rețele de arii naturale protejate din lume, rețeaua Natura 2000, care acoperă 18% din suprafața terestră a Uniunii Europene (circa 1 milion km2) și circa 6% din teritoriul marin.
 
Acestea asigură protecția legală pentru habitate naturale valoroase și vulnerabile, si pentru peste 1.400 de specii rare sau periclitate, printre care acvila imperială, râsul, pelicanul creț, ursul brun, vidra.
 
Peste 1 miliard de oameni vizitează anual situri Natura 2000, situate în zone/regiuni precum Delta Dunării, lanțul muntos Picos de Europa din Spania, Munții Carpați sau Marea Wadden (Waddenzee), zone în care aceste activități și oferte de turism susțin 4.5-8 milioane de locuri de muncă. Mai multe informații despre valoarea economică a sectorului de turism bazat pe ariile naturale Natura 2000:  http://bit.ly/2gCjmeP.
 
[4] În decembrie 2015, Consiliul Miniștrilor de mediu din UE a recunoscut importanța implementării integrale și eficiente a legislației Natura 2000 pentru „menținerea stabilității legale pentru toți factorii de interes”: http://bit.ly/2gCk2Rs
 
În februarie 2016, Parlamentul European a votat în mod copleșitor împotriva unei „posibile revizuiri a Directivelor Natura 2000”: http://bit.ly/2gC97HF.
 
312 întreprinderi mici și mijlocii au solicitat Comisiei Europene să asigure o legislație pentru mediu stabilă, eficace și predictibilă: http://bit.ly/2gCe3fH.
 
[5] Organizațiile de mediu așteaptă acum de la Comisarul pentru mediu Karmenu Vella să vină în primăvara 2017 cu un plan de acțiuni, printr-un Document de poziție, pentru a ajuta la îmbunătățirea implementării legislației Natura 2000 și la atingerea obiectivelor de biodiversitate ale UE pentru 2020.
 
[6] Raportul integral „Stadiul implementării Directivelor Natura 2000 în România” poate fi citit aici: http://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?279671/Implementarea-deficitar-a-legislaiei-de-conservare-a-naturii-vulnerabilizeaz-ariile-naturale-protejate-din-Romnia
 
Natura 2000
© EU Enlarge
Râul Topolog - zona înaltă
© Dan Dinu Enlarge
Eurasian brown bear (Ursus arctos) Kuhmo, Finland, July 2008
© Wild Wonders of Europe /Staffan Widstrand / WWF Enlarge
Harta siturilor Natura 2000
© WWF Enlarge
Doneaza
Doneaza