Drept la replică privind declarațiile referitoare la microhidrocentralele din Maramureș | WWF

Drept la replică privind declarațiile referitoare la microhidrocentralele din Maramureș



Posted on 08 October 2015
Sebeș
© Dan Dinu
Ca urmare a recentului articol publicat pe portalul emaramures.ro în data de 2 Octombrie 2015 la adresa https://www.emaramures.ro/Stiri/118714/INVESTITII-Referate-la-nivel-central-impotriva-construirii-de-microhidrocentrale-investitii-despre-care-se-spune-ca-duc-la-disparitia-anumitor-specii-de-pesti- ,dorim prin prezenta să cerem drept la replică și să vă aducem la cunoștință câteva aspecte esențiale care nu se regăsesc în modul în care am găsit prezentată această situație în articol.

Articolul reflectă întâlnirea Colegiului Prefectural din data de 30 Septembrie 2015, găzduită de Prefectura Maramureș, în cadrul căreia s-a discutat subiectul construirii de microhidrocentrale pe râurile din județul Maramureș și la care au participat și reprezentanți ai organizației noastre. Înainte de toate, menționăm că subiectul este de interes major pentru organizația WWF-România (WWF - World Wide Fund For Nature), întrucât protejarea apelor de suprafață și a surselor de apă dulce reprezintă una dintre prioritățile noastre strategice, pe lângă păduri, arii protejate și specii sălbatice. Mai mult, Maramureșul este una dintre zonele noastre prioritare de acțiune, prin proiecte și inițiative pentru conservarea naturii și sprijinirea dezvoltării durabile, în armonie cu patrimoniul natural și cultural foarte valoros, de care încă mai dispune această regiune.
Maramureșul este una dintre destinațiile turistice de top ale României, nu doar prin valorile culturale ci și prin patrimoniul natural, păstrat în mare măsură intact. În anul 2014, zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului din Maramureșul istoric a fost chiar recunoscută la nivel guvernamental drept destinație națională de ecoturism.

Alterarea peisajului prin distrugerea râurilor naturale poate avea un impact major asupra turismului în zonă, activitate care generează o sursă de venit importantă pentru comunitățile locale. Numărul locurilor de muncă din turism este net superior numărului de locuri de muncă pe care astfel de investiții îl pot genera. Pe lângă impactul negativ asupra mediului, un astfel de proiect nu ar crea decât un număr foarte redus de locuri de muncă, doar pe perioada construcției. În perioada de funcționare, microhidrocentralele sunt operate fie de la distanță, fie prin intermediul unui singur angajat, fără a crea oportunitatea unor locuri de muncă durabile în zonă.

Aceste amenajări afectează grav râurile, chiar și atunci când nu sunt amplasate într-o arie protejată, cu consecințe pe termen lung privind morfologia și ecologia acestora, dar și cu implicații concrete și imposibil de ignorat pentru utilizatorii de apă din așezările umane, al căror interes, în majoritatea cazurilor, nu este luat în considerare în cazul unor astfel de investiții. În special în cazul râurilor cu debite mici, orice captare a apei are un impact negativ, întrucât albiile seacă. Apa reprezintă elementul esențial al ecosistemelor acvatice, iar reducerea atât de agresivă a debitului duce la pierderea râurilor mici și afectarea serioasă, pe termen lung a celor mai mari, la distrugerea lanțurilor trofice și cel mai important, la privarea comunităților locale de sursa de apă pentru consumul în gospodărie și pentru activitățile agricole.

De altfel, atât populația locală cât și instituțiile publice din județul Maramureș au înțeles impactul și efectele prezentate mai sus și s-au opus investițiilor în microhidrocentrale, chiar instituția Prefectului criticând în mod public acest tip de investiții și solicitând anl acesta Guvernului oprirea lor. Mai mult decât atât, învățând din experiența negativă a altor comunități maramureșene afectate de acest tip de investiții (vezi cazul microhidrocentalei Cavnic), comunitățile din zona Mara-Cosău și Valea Vinului (comuna Rodna) s-au organizat și au blocat construirea microhidrocentralelor pe teritoriul localităților lor, din motivele indicate mai sus. Recomandăm investigarea în profunzime a acestor cazuri de catre mass-media locală, pentru că ele afectează calitatea vieții oamenilor din Maramureș, pe termen lung.

În articolul scris, așa cum se vede în citatul de mai jos preluat de pe site-ul emm.ro, poziția WWF România față de acest subiect este prezentată incomplet, iar citatul colegului nostru Călin Ardelean este prezentat trunchiat, lăsându-se să se înțeleagă, în mod eronat, cu totul altceva decât cele prezentate de noi mai sus și susținut de reprezentanți WWF de-a lungul timpului, inclusiv în mass media locală și chiar pentru Emaramureș.
„La randul lor, reprezentantii VWF au precizat ca nu se opun realizarii acestor investitii, dar sa fie respectata legislatia de mediu. “VWF nu se opune realizarii investitiei, ci subliniaza nevoia realizarii acestora. Desigur, avem cadru european cu directiva apa, care creeaza necesitatea de a obtine o stare buna a apei. Trebuie sa evitam degradarea habitatelor naturale”, a declarat, asistent proiect Asociatia VWF, Calin Ardelean.”

Drept urmare, vă solicităm înlocuirea în versiunea scrisă a materialului publicat, a citatului cu cel corect, așa cum apare de altfel și în filmarea din articol (inclusiv redarea corectă a numelui organizației noastre).
„ WWF nu se opune investițiilor , ci subliniază nevoia realizării acestora CU RESPONSABILITATE FAȚĂ DE PATRIMONIUL NATURAL. Desigur, avem cadru european cu directiva apă, care creează necesitatea de a obține o stare bună a apei. Trebuie să evităm degradarea habitatelor naturale”

WWF încurajează tranziția la o economie bazată pe eficiență energetică și surse regenerabile, în condițiile în care această tranziție se realizează printr-o planificare strategică, transparentă și participativă, ținând cont de nevoile de conservare ale ecosistemelor naturale și valoarea acestora, inclusiv prin desemnarea unor zone de excludere, unde astfel de investiții să nu fie permise.

 
Sebeș
© Dan Dinu Enlarge
Doneaza
Doneaza