Campanie de strângere de fonduri pentru Pădurea Crăiască din Maramureșul istoric | WWF

Campanie de strângere de fonduri pentru Pădurea Crăiască din Maramureșul istoric



Posted on 29 September 2015   |  
Pădurea Crăiască este cunoscută pentru asocierea neobișnuită de specii de arbori: stejar, gorun și larice, care vegetează alături de carpen, cireș sălbatic, alun, mur. Aici există încă multe exemplare monumentale de stejar, cu vârste de peste 200 de ani, înălțimi de 30 m și diametre de 2 m. În pădure există specii endemice de floră ca sor-cu-frate și pușca-dracului, însă ce e cu adevărat interesant este populația diversă și abundentă de păsări care au găsit aici condiții favorabile pentru cuibărit, adăpost și hrănire. Pădurea adăpostește 51 de specii de păsări, între care și specii rare/vulnerabile ca vânturelul roșu, turturica, pupăza, ciocănitoarea de stejar sau ciocârlia de pădure.
© Dan Dinu
Centrul de Ecologie și Turism Maramureș, împreună cu WWF-România și Asociația de Ecoturism din România, lansează o campanie de strângere de fonduri pentru proiectul Poteca de povești din Pădurea Crăiască. Pădurea se află lângă stațiunea Ocna Șugatag, în centrul destinației ecoturistice Mara-Cosău-Creasta Cocoșului din Maramureșul istoric. Este o pădure cu arbori seculari și o populație foarte bogată de păsări, dar care momentan nu este valorificată ca obiectiv turistic sau loc de recreere pentru localnici, în ciuda apropierii de stațiune.  
 


Proiectul constă în amenajarea unei poteci de vizitare prin pădure, cu marcaje și panouri ce te ghidează prin locurile permise și care scot la lumină poveștile pădurii, cu istoria ei și locul pădurii în identitatea locală, speciile de arbori și de viețuitoare și relațiile dintre ele, rolurile pe care le îndeplinește pădurea, viața de după moarte a arborilor și impactul oamenilor asupra ei. Pe lângă potecă, proiectul include un pachet educativ pentru școlile din Ocna Șugatag și din celelalte localități din destinație, cu un manual de interpretare a tematicilor prezentate pe potecă și diverse materiale de tip „recuzită” (cum ar fi planșe cu specii, modelaje). Manualul va conține lecții interactive inspirate de poveștile pădurii și va fi utilizat de profesori în programe de educație non-formală precum „Școala altfel”, pentru a crea experiențe interesante pentru elevi, în mijlocul Pădurii Crăiești.

Nu în ultimul rând, pentru că vorbim de o arie naturală protejată, vrem să facem cunoscute regulile de vizitare a rezervației prin intermediul rețelei de turism din zonă și să găsim, împreună cu Primăria Ocna Șugatag și custodele pădurii, soluții la problema deșeurilor ce afectează zonele de margine ale pădurii și zonele circulate din pădure.

Pentru a realiza toate aceste lucruri, e nevoie de 4.100 de Euro, din care există deja o contribuție locală de 15%. Cele trei organizații și-au propus să strângă restul de fonduri de la cei care doresc păstrarea pădurilor valoroase din țara noastră și cărora le place turismul rural și în natură. Proiectul poate fi susținut prin donații pe platforma românească de crowdfunding „We are here”, la linkul http://www.wearehere.ro/p/poteca-de-povesti, în perioada 28 septembrie – 13 noiembrie 2015.

De ce este specială Pădurea Crăiască

Pădurea Crăiască este un petec de 49 ha care, din cauza restrângerii treptate a suprafeței împădurite din Maramureș, a rămas izolată de alte păduri din jur. Deși există o legătură culturală profundă și ancestrală între maramureșeni și pădure, aceasta este însă izolată și de comunitatea din imediata vecinătate. Pădurea Crăiască nu este cu adevărat integrată nici în circuitul turistic, și nici nu se regăsește între preferințele de petrecere a timpului liber ale localnicilor, din pricina lipsei unei infrastructuri de vizitare. În lipsa unei poteci marcate, cei care trec totuși pe aici pot devia ușor de la traseu și produce deranj speciilor de păsări și vegetației (în special în ceea ce privește regenerarea naturală).

Pădurea a devenit în 1964 rezervație de semințe pentru speciile de stejar și larice, iar în anul 2000 a fost declarată arie naturală protejată. Aceasta se află în proprietatea Ocolului Silvic Mara și sub custodia Administrației Parcului Natural Munții Maramureșului.

Pădurea Crăiască este cunoscută pentru asocierea neobișnuită de specii de arbori: stejar, gorun și larice, care vegetează alături de carpen, cireș sălbatic, alun, mur. Aici există încă multe exemplare monumentale de stejar, cu vârste de peste 200 de ani, înălțimi de 30 m și diametre de 2 m. În pădure există specii endemice de floră ca sor-cu-frate și pușca-dracului, însă ce e cu adevărat interesant este populația diversă și abundentă de păsări care au găsit aici condiții favorabile pentru cuibărit, adăpost și hrănire. Pădurea adăpostește  51 de specii de păsări, între care și specii rare/vulnerabile ca vânturelul roșu, turturica, pupăza, ciocănitoarea de stejar sau ciocârlia de pădure.

De unde a venit ideea Potecii de povești

În 2012, în cadrul unui proiect coordonat de WWF, au fost puse bazele unei colaborări la nivel local între proprietarii de pensiuni familiale din zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului și tur-operatori care aduc turiști în zonă, pe de-o parte, și custozii de arii naturale protejate din zonă, pe de altă parte. Colaborarea constă în punerea în comun de fonduri de către operatorii economici din domeniul turismului și alegerea în mod participativ a unei idei (proiect) de a investi fondurile respective într-o arie naturală din zonă unde există o problemă de mediu sau o lipsă de infrastructură de vizitare. Contribuțiile financiare sunt anuale și se strâng într-un Fond de Conservare și Dezvoltare Durabilă administrat de Centrul de Ecologie și Turism Maramureș, un ONG local cu activități de educație de mediu pentru tineri, de monitorizare a faunei și florei sălbatice și de promovare a ecoturismului în Maramureșul istoric.

În urma primei runde de contribuții, s-au strâns în Fondul de Conservare circa 600 de euro, iar proiectul ales a fost Poteca de povești, întrucât în urma analizei opțiunilor acesta a fost considerat a fi investiția cu cel mai mic efort financiar, dar cu impact de conservare, social și economic cel mai mare. Cu toate acestea însă, fondurile disponibile nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile întregului proiect, care au fost estimate la 4.100 de Euro.

Lucrul împreună, în beneficiul comunității și al naturii

Beneficiile proiectului țin de ceea ce numim „lucrul împreună” pentru un „bine comun”, dar și de îmbunătățirea stării ecologice a pădurii și integrarea ei în circuitul de vizitare. Proiectul ne ajută să demonstrăm că o investiție realizată în comun într-o arie naturală protejată poate aduce câștiguri pentru comunitate și funcționează și în sensul conservării și regenerării valorilor locale care conferă unicitate zonei și bazele unei dezvoltări durabile, prin ecoturism.

Reintegrăm Pădurea Crăiască în viața și imaginarul comunității: facem cunoscută la nivel local valoarea și poveștile pădurii, creștem astfel mândria de a o avea „în spatele casei”, și oferim o modalitate prin care comunitatea se poate bucura de ea. De asemenea, oferim o infrastructură prietenoasă pentru programe de educație non-formală și stimulăm atașamentul și grija generației tinere față de Pădurea Crăiască și de natură, în general.

Mulțumim Radio Tananana și Sony Pictures Television (prin AXN România) pentru promovarea campaniei în rețelele proprii.
Pădurea Crăiască este cunoscută pentru asocierea neobișnuită de specii de arbori: stejar, gorun și larice, care vegetează alături de carpen, cireș sălbatic, alun, mur. Aici există încă multe exemplare monumentale de stejar, cu vârste de peste 200 de ani, înălțimi de 30 m și diametre de 2 m. În pădure există specii endemice de floră ca sor-cu-frate și pușca-dracului, însă ce e cu adevărat interesant este populația diversă și abundentă de păsări care au găsit aici condiții favorabile pentru cuibărit, adăpost și hrănire. Pădurea adăpostește 51 de specii de păsări, între care și specii rare/vulnerabile ca vânturelul roșu, turturica, pupăza, ciocănitoarea de stejar sau ciocârlia de pădure.
© Dan Dinu Enlarge
Oare vei putea îmbrățișa trunchiul gros de 2 metri?!
© Dan Dinu Enlarge
Pădurea Crăiască este cunoscută pentru asocierea neobișnuită de specii de arbori: stejar, gorun și larice, care vegetează alături de carpen, cireș sălbatic, alun, mur. Aici există încă multe exemplare monumentale de stejar, cu vârste de peste 200 de ani, înălțimi de 30 m și diametre de 2 m. În pădure există specii endemice de floră ca sor-cu-frate și pușca-dracului, însă ce e cu adevărat interesant este populația diversă și abundentă de păsări care au găsit aici condiții favorabile pentru cuibărit, adăpost și hrănire. Pădurea adăpostește 51 de specii de păsări, între care și specii rare/vulnerabile ca vânturelul roșu, turturica, pupăza, ciocănitoarea de stejar sau ciocârlia de pădure.
© Dan Dinu Enlarge
Destinația de ecoturism Mara-Cosău-Creasta Cocoșului cuprinde 7 arii naturale protejate, între care și Pădurea Crăiască, și sate tradiționale unde încă putem experimenta viața la sat și admira „civilizația lemnului”.
© Dan Dinu Enlarge
Destinația de ecoturism Mara-Cosău-Creasta Cocoșului cuprinde 7 arii naturale protejate, între care și Pădurea Crăiască, și sate tradiționale unde încă putem experimenta viața la sat și admira „civilizația lemnului”.
© Dan Dinu Enlarge

Comments

blog comments powered by Disqus
Doneaza
Doneaza