Un nou proiect va aduce modificări în cadrul legislativ ce privește serviciile de mediu | WWF

Un nou proiect va aduce modificări în cadrul legislativ ce privește serviciile de mediu



Posted on 15 July 2015   |  
Vârful Pop Ivan văzut din Paltin
© Administrația Parcului Național Munții Maramureșului
WWF România,în parteneriat cu R.N.P. Romsilva – Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului, Universitatea București - Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava - Facultatea de Silvicultură anunță lansarea proiectului SOLIDARON– un proiect pilot pentru dezvoltarea, testarea şi promovarea legislativă a principiului “beneficiarul plăteşte”  pentru serviciile de mediu din România. Zona de implementare a proiectului este Parcul Natural Munții Maramureșului.
 
Proiectul a fost conceput pentru a răspunde nevoii urgente din România de a acoperi lacunele din legislație în ceea ce privește biodiversitatea. Lacunele din legislație rezultă din lipsa de informații științifice asupra ecosistemelor și a serviciilor de mediu pe care acestea le furnizează persoanelor fizice, companiilor și comunităților, dar și a unui cadru legislativ adecvat.
Proiectul „Solidaritate și respect pentru oameni și natură – proiect pilot pentru dezvoltarea, testarea și promovarea legislativă a principiului “beneficiarul plătește”  pentru serviciile de mediu din România” este finanţat cu suma de 449.980,92 Euro prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009 – 2014, în cadrul Programului RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”, Operator de Program Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor și se va finaliza în 30 Aprilie 2016.
 
Ce înseamnă serviciile de mediu?
Serviciile de mediu reprezintă un concept inovator la nivel mondial, ce se referă la toate beneficiile,  bunurile  și  resursele pe care le primim de la natură și pe care ne bazăm afacerile, bunăstarea și  dezvoltarea economică a societății. De exemplu, calitatea solului necesar culturilor sau construcțiilor, apa potabilă, alimente, ierburi aromatice și plante medicinale, protecția împotriva calamităților (zonele umede care „absorb” apa ca un burete, acţionând împotriva inundațiilor). În plus, natura ne oferă și servicii culturale sau turistice: spațiile de recreere și valoarea estetică a peisajului.
 
Așa zisele „falimente de piață” (market failures în engleză) rezultă din faptul că nu întotdeauna aceste servicii sunt cuantificate și plătite astfel încât furnizarea/producerea lor să fie garantată pe termen lung. Din cauza informației științifice lipsă, nici restricțiile impuse de pildă prin managementul ariilor protejate pentru a asigura conservarea ecosistemelor naturale și furnizarea serviciilor ecosistemice nu sunt evaluate în mod corespunzător și, în consecință, nu există nici o șansă de a fi plătite de către beneficiarii serviciilor generate.

Ce înseamnă principiul „beneficiarul plătește”?
O abordare bazată pe ideea că consumatorul plătește întregul cost al bunurilor și serviciilor pe care le consumă este singura care poate asigura menținerea ecosistemelor în condiții optime și într-un mod eficient și echitabil. Această abordare este cunoscută ca principiul „beneficiarul plătește”. Aplicabilitatea acestui principiu se bazează pe o cunoaștere științifică a capacității ecosistemelor de a furniza bunuri și servicii de mediu precum și pe relația dintre serviciul furnizat și beneficiarul sau consumatorul final.
                                                                                                         
Proiectul SOLIDARON va fi implementat în Parcul Natural Munţii Maramureșului, cel mai mare parc natural din România și își propune să realizeze o evaluare şi cuantificare a costurilor și beneficiilor a două categorii de ecosisteme (forestiere şi acvatice), a serviciilor de mediu aferente acestor
ecosisteme, dar şi a costurilor de administrare a beneficiarilor direcţi ai ecosistemelor analizate din zona protejată Parcul Natural Munții Maramureșului.
 
Proiectul dorește să contribuie la stoparea pierderii biodiversității în România, prin îmbunătățirea legislației, a politicilor din domeniul biodiversității și asigurarea unor scheme de compensare corecte.
Per ansamblu, în urma proiectului ne așteptăm la o îmbunătățire a cunoștintelor și a cadrului legislativ, a politicilor privind contribuția ecosistemelor din ariile protejate la sectoare economice. Beneficiarii, utilizatorii principali și furnizorii serviciilor identificate vor fi activ implicați în procese de consultare pentru formularea recomandărilor privind îmbunătățirea cadrului legislativ.
Problema lipsei cunoștințelor și a înțelegerii valorii ecosistemelor naturale din ariile protejate și a serviciilor oferite de acestea va fi abordată prin elaborarea unor studii complexe pentru evaluarea ecosistemelor forestiere și acvatice și a serviciilor lor (inventariere, clasificare, cartare).
Problema nivelului de informare scăzut al grupurilor țintă (beneficiari, utilizatori și furnizori ai serviciilor ecosistemice, publicul larg), va fi adresată prin diseminarea de materiale informative în cadrul unei campanii de informare și conștientizare, dar și prin realizarea unui film pentru publicul larg ce va fi proiectat gratuit în mai multe orașe din țară.
Un alt rezultat al proiectului va fi și includerea conceptului de plată pentru servicii de mediu în educație: un curs opțional va fi oferit studenților Facultății de Silvicultură din Suceava drept curs pilot, putând fi preluat apoi de alte facultăți de profil din țară.
                                     
Conceptul de plată pentru serviciile de mediu este pus în practică printr-o serie de mecanisme financiare prin intermediul cărora beneficiarii serviciilor de mediu îi recompensează, prin subvenţii sau plăţi, pe administratorii de teren care oferă aceste servicii. În acest mod se încurajează conservarea ecosistemelor naturale de către administratorii sau proprietarii de teren, prin adoptarea sau continuarea implementării unor practici prietenoase pentru mediu.
În ultimii 25 de ani, nevoia de a integra costul utilizării resurselor naturale sau în general a Capitalului Natural a atras atenţia din ce în ce mai mult, atât în cercurile de conservare, cât şi în cele de dezvoltare, deoarece promite soluţii de îmbunătăţire a conservării naturii şi a mijloacelor de trai în zonele rurale.
 
Ca și inițiative de implementare a conceptului de plată pentru serviciile de mediu în Maramureș, amintim că echipa WWF a mai lucrat la o schemă cu aceeași denumire - de Plată pentru Servicii de Mediu (PES din engleză Payments for Ecosystem Services) cu aplicabilitate în sfera înțelegerilor private între furnizorii și beneficiarii resurselor naturale, axată pe protecţia serviciilor de mediu din zona de recepţie a bazinului hidrografic Firiza-Runcu şi anume furnizarea de apă curată cu respectarea standardelor privind calitatea apei potabile pentru municipiul Baia Mare -  în cadrul proiectului O Europa Mai Multă Natură (One Europe More Nature - OEMN), implementat în perioada 2004-2009.
Mai mult, în 2010 în cadrul proiectului “Promovarea Plăţilor pentru Servicii de Mediu şi a schemelor de finanţare sustenabilă pentru Bazinul Dunării” s-a urmărit testarea în zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului a contribuţiilor din partea sectorului de turism la activităţile de conservare în ariile protejate ca alternativă viabilă la oportunităţile de finanţare publică existente, dar insuficiente.
Dezvoltarea mecanismelor de plată în schimbul beneficiilor oferite de păduri, soluri fertile şi alte ecosisteme naturale este o modalitate de recunoaştere a valorii acestora şi de asigurare a continuităţii beneficiilor pentru generațiile viitoare.
 
 
Pentru mai multe informații despre instrumentul propriu zis (Plățile pentru Serviciile de Mediu) accesați http://romania.panda.org/ce_facem/economie_verde/plati_servicii_mediu/
iar pentru informații legate de inițiative de acest gen derulate de WWF în Maramureș accesați http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/finanare_durabil_in_zona_pilot_mara_cosu_creasta_cocoului__judeul_maramure_1.pdf
Vârful Pop Ivan văzut din Paltin
© Administrația Parcului Național Munții Maramureșului Enlarge

Comments

blog comments powered by Disqus
Doneaza
Doneaza