Comisia Europeană demarează procedura de infringement împotriva României din cauza unor proiecte de microhidrocentrale din Munții Făgăraș | WWF

Comisia Europeană demarează procedura de infringement împotriva României din cauza unor proiecte de microhidrocentrale din Munții Făgăraș



Posted on 11 June 2015
Captare Valea Băuțarului - Munții Țarcu. Operator Alpha Project Technology SA.
© WWF-România
WWF-România a fost informată printr-o scrisoare oficială din partea Comisiei Europene, din data de 3 iunie a.c., că instituția demarează procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara de pe versantul nordic  al Munților Făgăraș. Din informațiile pe care le deținem, procedura de infringement vizează și proiectele distructive de pe versantul sudic al Munților Făgăraș - cele de pe râurile Capra și Buda. Confirmarea Comisiei Europene vine la un an și jumătate după ce WWF a depus două plângeri oficiale la Comisie, semnalând o serie de încălcări sistemice ale legislației europene și naționale privind apa și biodiversitatea, în ce privește autorizarea construcțiilor și amplasarea lor în arii protejate de interes european (Natura 2000).
 
Demararea unei astfel de proceduri urmează unor demersuri de lungă durată ale Comisiei în urma cărora România nu a făcut modificările legislative necesare pentru soluționarea problemelor. În același timp, alte proiecte cum ar fi cele de pe râul Alb din Retezat sau cele de pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana din Munții Țarcu au continuat să fie avizate în condiții de ilegalitate. În cazul proiectului de pe râurile Șucu și Olteana din Munții Țarcu, autorizația de construire emisă de Primăria Comunei Zăvoi este ilegală, întrucât la emiterea acesteia au lipsit anumite avize și acorduri cerute prin Certificatul de Urbanism. În baza acestei autorizații de construire, titularul proiectului a demarat executarea lucrărilor şi organizarea de șantier. WWF solicită intervenția urgentă a autorităților relevante și în mod special a Ministerului Mediului care până în prezent nu a reacționat la sesizările WWF și ale Federației Coaliția Natura 2000.
 
Erorile din trecut: Dejani-Lupșa și Vistișoara
 
Pârâul Dejani și afluentul acestuia, Lupșa, traversează siturile de interes comunitar Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș. Plângerile WWF au demonstrat cum cele două proiecte încalcă Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate (Natura 2000) și Directiva privind accesul publicului la informațiile despre mediu în procesul de autorizare și construcție a MHC-urilor pe râurile cu stare ecologică foarte bună și bună din siturile Natura 2000 (pentru explicații privind directivele încălcate, vă rugăm consultați Nota de la final). Plângerile nu au tratat proiectele drept cazuri izolate, ci au fost prezentate ca studii de caz pentru a ilustra o problemă sistemică la nivelul autorităților în ce privește modul în care autorizează aceste proiecte și înțeleg să relaționeze cu factorii interesați din societatea civilă. De asemenea, aceste cazuri demonstrează o cheltuire greșită, dacă nu chiar o risipă a fondurilor europene, prin proiecte cu activități incompatibile implementate în aceeași zonă: proiecte de conservare (ex. a acvilei țipătoare mici) și proiecte MHC care compromit măsurile de conservare.
 
Erorile continuă să se repete: Munții Țarcu – râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, pe cale să fie distruse
 
Munții Țarcu reprezintă sit Natura 2000 și împreună cu 4 parcuri naționale și un parc natural formează unul dintre ultimele nuclee de sălbăticie din Europa, care se întinde pe o suprafață de peste 350.000 ha. Situl Munţii Ţarcu, unde SC Alset Energy SRL a propus două proiecte a câte două MHC-uri a fost desemnat, printre altele, pentru anumite specii protejate de peşti, rac şi pentru habitatele acestora. De asemenea, vidra (și aceasta specie de interes european) a fost identificată pe teren atât pe râul Bistra Mărului, cât şi pe râul Șucu. Aceste râuri au fost catalogate ca având stare ecologică „bună”, ceea ce înseamnă că amplasarea de infrastructuri MHC afectează respectarea de către țara noastră a Directivei Cadru Apă.
 
Tot în Munții Țarcu, datorită condițiilor (încă) favorabile, WWF și Rewilding Europe derulează din 2012 o inițiativă ambițioasă, deja cunoscută la nivel european, de reintroducere a zimbrilor în sălbăticie, specie care a dispărut din arealul natural în urmă cu 200 de ani. Un al doilea transport de 14 zimbri va ajunge aici pe 12 iunie din 8 rezervații din Europa pentru a fi pregătiți de eliberare, iar primul grup adus în anul 2014 va fi eliberat în sălbăticia din Munții Țarcu tot în acest weekend.
 
Administrația sitului a emis în februarie 2013 avizul negativ pentru cele două proiecte hidroenergetice, considerând că amplasarea de MHC-uri pe aceste râuri pune în pericol starea de conservare a speciilor și habitatelor protejate. În decembrie 2013, Ministerul Mediului a reziliat contractul de administrare a sitului cu Asociația Altitudine, preluând managementul sitului. În februarie 2014, deși intră în vigoare Protocolul de colaborare dintre WWF și Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură (Ministerul Mediului), care interzice avizarea de noi proiecte MHC în ariile protejate și deși Avizul de mediu pentru Strategia energetică a României interzice amplasarea MHC-urilor în astfel de arii protejate, APM Caraș-Severin publică pe pagina web a instituției proiectele acordurilor de mediu, iar în iunie 2014 emite acordurile. În acest caz investitorul a realizat studiile de evaluare a impactului asupra mediului, însă acestea sunt lacunare și nu îndeplineau condițiile legale în vigoare legate de metodologie și nici măsurile prevăzute în adresele emise de administraţia sitului (Asociația Altitudine) înainte de rezilierea contractului de administrare.
 
WWF a semnalat în nenumărate rânduri neregulile din acest caz, atât prin contestații scrise, cât și prin participarea la ședințe dedicate, însă poziția și recomandările organizației au fost ignorate, iar recent, titularul proiectului a demarat executarea lucrărilor în baza autorizației de construire care este ilegală.
 
Federația Coaliția Natura 2000 România, din care face parte și WWF, a demarat o acțiune în instanță, prin care cere anularea acordurilor de mediu emise de APM Caraș-Severin. În același timp și după insistențe rămase fără răspuns, WWF încă așteaptă ca Ministerul Mediului să emită Ordinul de Ministru care va desemna la nivel național, conform Protocolului încheiat în ianuarie 2014, zonele de excludere de la construcția de MHC-uri și modificările ce trebuie aduse legislației (anacronice) din domeniu pentru ca aceasta să nu mai permită abuzuri.

Note pentru editori:
 
Directivele încălcate în cazul proiectului MHC Dejani-Lupșa
 
Directivele europene pentru conservarea naturii. Acordul de mediu pentru proiect a fost emis fără acordul administratorului sitului Natura 2000, iar la emiterea acestui act nu a existat un studiu de evaluare adecvată care să analizeze impactul proiectului asupra speciilor și habitatelor protejate din sit. S-au încălcat astfel cerințele legale minime conform cărora speciile de interes comunitar din zona vizată de proiect să fie identificate și impactul asupra acestora analizat. De asemenea, pentru a permite accesul pe văile pâraielor, s-a folosit dinamită pe o distanță de peste 1 km, încălcându-se chiar și dispozițiile Gărzii de Mediu și ale Administrației Bazinale de Apă Olt. Dinamitarea, despăduririle, construirea aducțiunilor și mai multor kilometri de conductă pentru devierea râului într-un sit Natura 2000, prin folosirea de mașini grele care poluează aerul și fonic și fără efectuarea unui studiu de impact asupra mediului sau a unui studiu de evaluare adecvată în prealabil reprezintă încălcări grave ale Directivelor Habitate și Păsări.
 
Legislația națională ce transpune directivele europene. La momentul primirii acordului de mediu, România nu implementase complet și funcțional în legislația națională prevederile Directivelor Habitate și Păsări, în ciuda obligației de a face acest lucru. În consecință, acordul a fost eliberat fără ca studiul de evaluare adecvată să fie efectuat. Această situație este însă răspândită în rețeaua de arii protejate Natura 2000 din România, fiind una dintre problemele majore de implementare a legislației europene, alături de altele cum ar fi întârzieri majore în aprobarea planurilor de management pentru toate siturile Natura 2000 din țara noastră (531 de situri, din care numai 8 au planuri de management aprobate) sau alocarea de resurse financiare corespunzătoare pentru implementarea măsurilor din aceste planuri de către custozii ariilor protejate.
 
Directiva Cadru Apă. Pâraiele Dejani și Lupșa aveau o stare ecologică „bună”, iar râul Vistișoara era unul dintre puținele râuri din România cu o stare ecologică foarte bună, conform datelor Agenției Naționale Apele Române. MHC-urile duc, inevitabil, la deteriorarea stării ecologice a râurilor. Această deteriorare ar fi permisă, conform legii, numai în cazuri excepționale, cum sunt lucrările de interes public major. Comparativ cu planurile de management de bazin din perioada 2009-2015, numărul de corpuri de apă aflate în stare ecologică foarte bună a scăzut drastic: în noile planuri de management aferente perioadei 2015-2021, supuse dezbaterii publice, doar un singur corp de apă a fost evaluat de instituția sus-menționată ca fiind în stare ecologică bună.
 
Transparență și Directiva privind accesul publicului la informații. Accesul la documente oficiale a fost îngreunat de autoritățile locale. A fost nevoie de sesizări repetate la instituții județene, naționale și la Avocatul Poporului pentru a obține informațiile privind procesul de autorizare.
 
Captare Valea Băuțarului - Munții Țarcu. Operator Alpha Project Technology SA.
© WWF-România Enlarge
Captare Valea Cuntu - Munții Țarcu. Operator Hidroelectrica SA.
© WWF-România Enlarge
Captare Valea Sebeșel - Munții Țarcu. Operator Balkan Hydroenergy SRL.
© WWF-România Enlarge
Captare Valea Cuntu - Munții Țarcu. Operator Balkan Hydroenergy SRL.
© WWF-România Enlarge
Doneaza
Doneaza