Studiu WWF : România este criticată pentru lipsa de politici ferme pentru reducerea emisiilor de carbon | WWF

Studiu WWF : România este criticată pentru lipsa de politici ferme pentru reducerea emisiilor de carbon



Posted on 23 November 2010
Sistemul de monitorizare dezvăluie diferențe mari la nivelul ambiției și al celor mai bune practici din cadrul Uniunii Europene, în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
© WWF
Un nou instrument de monitorizare, lansat astăzi de WWF și Ecofys, arată că, în momentul de față, se fac doar o treime din eforturile necesare pentru a situa țările membre ale Uniunii Europene pe drumul către o economie bazată pe consum redus de carbon- mai exact, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95%, până în 2050.

Raportul lansat astăzi se intitulează „Sistem de monitorizare a politicilor de climă din Uniunea Europeană”. Acesta revoluționează prin faptul că oferă o imagine de ansamblu a emisiilor de gaze cu efect de seră din întreaga Uniune Europeană, utilizând analize detaliate, aplicate pe fiecare stat membru și pe fiecare sector generator de emisii : energie, industrie, construcții, transport, agricultură și silvicultură. „Vorbim despre un instrument performant, care măsoară impactul și eficacitatea politicilor și care permite oamenilor să identifice ușor acele sectoare în care politicile de mediu necesită o atenție mai mare și unde acțiunile de reducere a emisiilor sunt mai eficace.”, a declarat Niklas Höhne, director de Politici de Energie și Climă la Ecofys.

Sistemul de monitorizare dezvăluie diferențe mari la nivelul ambiției și al celor mai bune practici din cadrul Uniunii Europene, în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. „Reducerile semnificative care se impun până în 2050 trebuie să fie implementate în toate sectoarele economiei. Statele Membre trebuie să-și evalueze întregul set de politici și să intervină acolo unde există puncte slabe. Totodată, ele trebuie să se angajeze în îmbunătățirea implementării politicilor europene, întrucât 40% dintre rezultatele dorite depind de legislația europeană.”, a declarat Jason Anderson, Coordonatorul Departamentului de Climă și Energie din cadrul Biroului de Politici Europene WWF.


România, încadrată la categoria F

Evaluarea politicilor de climă din România pornește de la premisa unui context economic de criză, care trebuie să facă față unor provocări majore. România este listată la categoria F, în condițiile în care rezultatele studiului au fost încadrate pe o scară de la A (excelent) la G (slab). Studiul precizează că țara noastră a început să implementeze politici de climă și energie, care sunt însă insuficiente pentru a ne situa pe drumul către o economie bazată pe consum redus de carbon. De asemenea, studiul afirmă că în România există multe proiecte în acest sens, care nu sunt încă implementate.

La capitolul „povești de succes”, se menționează creșterea cu 8% a producției de energii regenerabile între 1990 și 2007, dar și creșterea utilizării de energii regenerabile în clădiri cu aproape 30% între 1990 și 2005.
Se accentuează faptul că România are de parcurs pași semnificativi la nivelul implementării. Deși se poate lăuda cu strategii promițătoare, piedicile de ordin administrativ și lipsa de planuri concrete întârzie etapele de implementare. De asemenea, studiul critică lipsa unei strategii pe termen lung în domeniul forestier, dar și lipsa unor scheme de suport și a unor acorduri voluntare care să aducă îmbunătățiri în zona eficienței energetice.

România este criticată atât pentru lipsa unor obiective naționale strategice pentru perioada de după 2020, cât și pentru dependența strategiei naționale de obiectivele europene, în materie de politici de climă. În domeniul electricității, se remarcă lipsa unor politici puternice care să stimuleze energiile regenerabile. Sectorul construcțiilor este criticat pentru nivelul mic al taxelor pentru energie, iar în zona agriculturii se atrage atenția asupra insuficienței fondurilor alocate pentru practicile sustenabile. În domeniul forestier este criticată atât lipsa unei strategii pe termen lung, cât și slaba implementare a legilor. Sectorul industriei este caracterizat prin lipsa de politici de reducere a consumului de materiale și energie, în ciuda faptului că există strategii în acest sens.


Studiul arată cum și de ce Uniunea Europeană nu își atinge țintele

Totuși, rezultatele monitorizării au și o perspectivă încurajatoare: dacă Statele Membre ar urma exemplul țărilor cu cele mai bune rezultate în fiecare sector de activitate sau zonă de politici, ar îndeplini două treimi din efortul necesar pentru îndeplinirea țintelor-practic dublul mediei actuale. Altfel spus, există opțiuni în materie de politici, dar acestea nu sunt implementate în mod uniform. De exemplu, Marea Britanie şi Irlanda deţin scoruri bune, ca urmare a unei strategii integrate, pe termen lung, dar care are şi consecinţe legale. Germania se remarcă, de asemenea, prin sistemele deja stabile pentru producerea electricității prin energii regenerabile, dar și pentru introducerea combustibililor bio.

„În fiecare țară există povești de succes, iar factorii de decizie ar trebui să învețe din bunele practici din întreaga Europă. Cu toate acestea, rezultatele generale sunt slabe. Sprijinul pentru energiile regenerabile este acordat la scară largă în întreaga Europă, ceea ce denotă un anumit progres, însă eficiența energetică, transporturile și industria sunt cu mult în urmă.”, a continuat Höhne.

„Fiecare țară din UE trebuie să își îmbunătățească legislația, astfel încât până în 2050 să fie atinse țintele de reducere a emisiilor de carbon, altfel vom pierde controlul asupra acestora. Mulțumită acestui sistem de monitorizare, putem vedea clar că trebuie să fim mai ambițioși în ceea ce privește implementarea politicilor de climă și că un obiectiv pe termen mediu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 nu este suficient, întrucât nu ne va permite să trecem la o economie bazată pe consum redus de carbon până în 2050.”, a concluzionat Andersen.

Sistemul de monitorizare dezvăluie diferențe mari la nivelul ambiției și al celor mai bune practici din cadrul Uniunii Europene, în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
© WWF Enlarge
Doneaza
Doneaza