Ursul brun | WWF

Ursul brun



  rel=
© Silviu Matei
Ursul este un simbol al bogăției și diversității naturii, a cărui prezență este dovada unui mediu natural complex. Dacă populația de urs, specie care se află în vârful piramidei trofice, se menține în număr mare, înseamnă că și celelalte specii de animale din habitatele ursului se află într-o stare bună de conservare. Tocmai de aceea, WWF alocă efort și resurse importante pentru protejarea acestei specii, derulând proiecte de conservare și de facilitare a coexistenței între oameni și urși.
România se bucură de cea mai însemnată populație de urși din Europa, care numără circa 6300 de exemplare. Ursul brun trăieşte de-a lungul întregului lanţ carpatic, în păduri întinse şi dese, preferând zonele liniştite, mai puţin frecventate de om.

Presiunile crescânde asupra pădurilor - habitatul principal al ursului brun - sunt o amenințare la adresa speciei și în țara noastră. Pierderea sau fragmentarea habitatelor, din cauza dezvoltării infrastructurii de transport, dar și a celei urbane sau rurale (cum ar fi pârtii de schi, extinderea intravilanelor și a construcțiilor implicit, fără a se lua în calcul costurile din perspectiva pierderii biodiversității) sunt principala amenințare la adresa speciei.

Ursul în bătaia puștii

Urșii au fost vânați atât în scop de agrement (vănătoare la trofee), cât și de control al populației până în octombrie 2016. Această exploatare a urșilor nu se poate justifica datorită lipsei datelor și  estimărilor credibile ale mărimii populației. Numărul de exemplare ucise anual a depășit și de două ori sporul natural al speciei. România, spre exemplu, ar trebui să aloce resursele necesare pentru dezvoltarea și implementarea unor programe adecvate de monitorizare a speciei și pentru revizuirea la timp a planului de management al speciei. De asemenea, vânătoarea ilegală (sau braconajul) nu este luată suficient în considerare de către autorități, magnitudinea acesteia fiind în continuare necunoscută.

Deși la nivel de populație specia este într-o stare favorabilă de conservare, există multe subpopulații reduse și izolate de urși, care sunt amenințate din cauza prezenței și activităților intense ale oamenilor. Fiind omnivori, urșii bruni sunt atrași de zonele cu acces facil la surse de hrană din zonele populate de oameni, în special acolo unde există un management defectuos al deșeurilor sau unde animalele rămân fără hrană din cauza supraexploatării intensive a resurselor naturale (ciuperci sau fructe de pădure). În consecință, urșii sunt percepuți ca o amenințare și se consideră că trebuie uciși. Ei mai pot fi victime ale accidentelor (coliziuni cu mașini sau trenuri) în zonele în care dezvoltarea infrastructurii nu a ținut deloc cont de culoarele de deplasare ale acestor animale.
 

Ce face WWF?

În 2016, WWF România și alte organizații au reușit printr-o campanie publică intensivă să oprească aprobarea derogărilor de vânătoare la speciile protejate de urși, lupi și râși, arătând că alocarea acestor cote nu se bazează pe studii științifice și este mai degrabă susceptibilă să servească intereselor celor care vânează la trofeu. În continuare, WWF luptă pentru un proces transparent și bazat pe management sustenabil în abordarea problemei conflictelor dintre oameni și urși.

Din 2017, WWF a demarat un nou proiect la nivel european, cu o componentă majoră pentru România, care are ca scop îmbunătățirea coexistenței între oameni și carnivorele mari prin comunicare și cooperare tranfrontalieră. Proiectul LIFE EuroLargeCarnivores își propune să faciliteze comunicarea între toate părțile interesate de acest subiect, de la autorități centrale și locale și până la cercetători, ONG-uri de mediu, asociații de vânători, fermieri, apicultori, localnici, dar și jurnaliști.

Din 2016, WWF susține singurul Orfelinat de urși din Europa, denumit oficial Centrul de Reabilitare a Urșilor Orfani, ce a salvat în 10 ani peste 100 de pui de urs.

La toate aceste inițiative dedicate urșilor se adaugă proiectele WWF pentru conservarea pădurilor și proiectele ce încurajează exploatarea sustenabilă a biodiversității de care se bucură România. Campaniile de donații precum ”Adoptă simbolic un urs” sunt sunt menite să susțină financiar toate aceste eforturi.
Ursul brun (Ursus Arctos) a fost o specie larg răspândită în Europa în trecut, dar situația s-a schimbat dramatic în ultimele două secole. Potrivit celui mai recent raport al International Union for Conservation of Nature (IUCN), în prezent, în Europa (exceptând Rusia) mai trăiesc aproape 15.400 urși bruni, grupați în 10 populații. Cea mai extinsă populație e în regiunea Munților Carpați și numără peste 8000 de exemplare. Urșii mai trăiesc în număr relativ mare în Scandinavia și Munții Dinarici-Munții Pindus (peste 3000 de exemplare în fiecare zonă), în vreme ce restul populațiilor sunt cu mult mai mici, de la 700 de indivizi în regiunea baltică, la numai 37 de exemplare în Alpi. În unele țări (Austria) sau regiuni (Alpii Elvețieni), specia a dispărut complet.
 
	© European Comission
© European Comission

Cum sunt protejați urșii

Pe teritoriul Uniunii Europene, urșii sunt protejați prin Directiva Habitat care este obligatorie pentru toate statele membre și care îi include pe lista speciilor de animale protejate, care nu pot fi vânate în scop de agrement. Cu toate acestea, țări precum Suedia, Finlanda, România, Estonia, Bulgaria, Slovenia , Slovacia, Bulgaria și Croația se folosesc în mod curent de prevederile articolului 16 din Directivă care permite derogări pentru alocarea unui număr limitat de exemplare care pot fi vânate.
 

Granițe deschise

În 2012, WWF a demarat un proiect important - „Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi Ucrainei” – care a acoperit județul Maramureş şi regiunile Ivano-Frankivsk şi Zakarpatska din Ucraina. Scopul a fost menținerea conectivităţii Munţilor Carpaţi prin reducerea riscului fragmentãrii habitatelor, identificarea nevoilor de reconstrucție a coridoarelor ecologice pentru ursul brun şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.
 
	©
©
 
	© Leonardo Bereczky
Bear cubs from the Bear Orphanage, Romania.
© Leonardo Bereczky
Doneaza
Doneaza