Păduri virgine | WWF

Păduri virgine



Padure Virgina din Romania rel=
Padure Virgina din Romania
© Doru Oprisan/ WWF

Protejarea pădurilor virgine și cvasivirgine - o prioritate constantă pentru WWF

Cum sunt definite astăzi pădurile virgine

Păduri pentru generații

 

Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de intervenția omului.

În pădurea virgină arborii mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generațiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele, de la sămânța abia încolțită, la cei care au atins limita fiziologică, asemenea unei comunități: copii, părinți și bătrâni care se sprijină reciproc, dând curs unei vieți armonioase și sănătoase. Sub coroanele giganților de peste 500 de ani mișună peste 10.000 de specii de animale, de la organisme unicelulare, ciuperci, plante, insecte și până la vietăți familiare precum mistrețul, cerbul, capra neagră, lupul, râsul, buha, ursul brun, toate într-o strânsă legătură firească. Dacă pădurea virgină dispare, se pierde o evoluție naturală de mii de ani – nu numai o lecție vie păstrată în adevărate laboratoare ale naturii dar și o parte a identității culturale a comunităților locale din România.

Importanță ca valoare de patrimoniu

Toate țările participante la protocolul pe tema pădurilor virgine, în cadrul Convenţiei Carpaţi - au recunoscut importanța acestor păduri la nivel regional - detalii aici.

În țara noastră, pădurile virgine și cvasivirgine sunt definite prin O.M. 3397/2012. De asemenea, o prezentare a ecosistemelor forestiere cu caracter primar poate fi găsită în ghidul PVRC.

 

Europa și-a distrus pădurile virgine. Noi încă mai avem. Încă

 

Tur virtual panoramic - Padurile virgine de la Sinca (Brasov)

 
	© R.P.L. O.S. Pădurile Şincii R.A.

Platforma online Lemncontrolat.ro

 
	© WWF-România
Cocos de munte rel=
Cocos de munte
© WWF/Silviu Matei
  • Octombrie 2011

WWF-România a înaintat o scrisoare Ministrului Mediului și Pădurilor, Laszlo Borbely - prin care cerea luarea unor măsuri urgente pentru protejarea eficientă a ultimelor păduri virgine din România. În această direcție, a fost creată petiția WWF pe care au semnat-o mai mult de 100.000 de români, în cadrul Campaniei Salvați Pădurile Virgine! (www.padurivirgine.ro).

Ca urmare a campaniei, WWF-România și-a asumat sprijinirea următoarelor demersuri:

    Susținerea identificării pădurilor virgine din România;

    Înfiinţarea unui "Catalog Naţional al Pădurilor Virgine din România" care să reprezinte instrumentul oficial de evidenţă și gestiune a acestora;

    Includerea pădurilor virgine în tipul funcţional I (TI) - Păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn sau de alte produse, fără aprobarea autorităţilor competente prevăzute de lege;

    Dezvoltarea unei propuneri cu privire la plăţile compensatorii pentru păduri în perioada de programare 2014-2020;

    Identificarea unor mecanisme financiare alternative pentru compensarea proprietarilor de păduri virgine.

  • Septembrie 2012

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a semnat Ordinul de Ministru referitor la stabilirea criteriilor de identificare a pădurilor virgine din România, alături de Directorul WWF-România, Magor Csibi şi reprezentanţi ai RNP Romsilva, ICAS, Academiei Române şi ai Asociaţiei Proprietarilor de Păduri (detalii aici). În acest context, O.M. 3397/2016 a definit pădurile virgine și cvasivirgine oferind criterii și indicatori pentru identificarea și desemnarea acestora. Acesta a conferit statutul de protecție strictă pentru pădurile astfel identificate și încadrate în mod corespunzător în amenajamentele silvice.

Identificare paduri virgine in Romania rel=
Identificare paduri virgine in Romania
© WWF-România

Cartarea și identificarea pădurilor virgine, esențiale pentru o protecție eficientă

Pe teren au fost evaluate peste 100.000 ha considerate potențiale păduri virgine

Peste 30.000 ha păduri virgine și cvasivirgine au fost identificate

WWF a identificat și a comunicat către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor rezultatele obținute:

  • 2013 - Maramureș - peste 4700 ha
  • 2014 - Covasna - peste 400 ha și Brasov - peste 4300 ha
  • 2015 - Sibiu - peste 2800 ha
  • 2016 - La finalul lunii februarie s-au anunțat (adresa este disponibilă aici) noi suprafețe identificate în Hunedoara - peste 600 ha; Gorj - peste 4000 de ha; Mehedinți - peste 2100 de ha; Caraș-Severin - peste 800 de ha.

Pentru aceste județe procesul de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine nu este efectuat în totalitate, evaluările continuând și în viitor.

 

În mod separat de demersurile WWF pentru identificarea și cartarea pădurilor virgine, este de așteptat (existând informații certe în acest sens) ca și alți administratori de păduri, administratori de arii protejate și proiectanți în amenajări silvice să fi urmat procedurile legale în acest sens, prin eforturi proprii.

  • 2014-2017

În acest interval, WWF a sprijinit alături de Greenpeace si RNP Romsilva demersurile ICAS, sub coordonarea autorităților, pentru includerea a peste 20.000 ha de păduri virgine şi seculare de fag din România ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO (aceste suprafețe sunt momentan pe lista acceptată de UNESCO ca zone candidat, prezentate aici în detaliu). Este un proces de durată iar rezultatele finale vor fi făcute publice în mai 2017.

 

În acest sens, WWF a contribuit la susținerea (tehnică și financiară) a procesului prin:

  • participarea în grupurile de lucru formate pentru desemnarea siturilor candidate și a zonelor tampon
  • propunerea de situri (3 din cele 8 sunt incluse la propunerea WWF)
  • susținerea /contribuția la dezvoltarea dosarelor de candidatură a siturilor
  • promovarea procesului în rândul publicului dar și a factorilor de decizie.  
Paduri virgine rel=
Paduri virgine
© WWF-România

Aspecte legate de identificarea și protejarea pădurilor

 

La nivel național există o prevedere legală care protejează aceste păduri virgine și cvasivirgine (prin Ordinul 3397/2012), dar ocrotirea lor efectivă poate fi în pericol, întrucât multe dintre aceste suprafețe nu sunt identificate și protejate ca atare. Fără a avea repere clare privind localizarea și suprafața acestor păduri, se poate interveni prin tăieri care le-ar putea altera structura în mod iremediabil.

 

Identificarea a fost realizată de către specialiști forestieri independenți, cu experiență în amenajarea pădurilor; rezultatele obținute au fost prezentate în cadrul consultărilor publice tuturor factorilor interesați relevanți (proprietari, administratori de păduri, autorități locale, administratori de arii protejate, APM-uri, ONG-uri etc). Ulterior au fost comunicate autorităților centrale și factorilor de decizie locali rezultatele referitoare la suprafețele calificate în vederea luării în considerare a acestora la procesul de elaborare a amenajamentelor și la cel de avizare a lucrărilor silvice conform Ordinului 3397/2012.

 

Suprafețele vizate de evaluările coordonate de WWF au fost în principal cele incluse în proiectul PIN-MATRA/2001/018 - Inventory and strategy for sustainable management and protection of virgin forests in Romania (I. A. Biris & P. Veen, 2005).

 

Prin adresele înaintate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, WWF a adus în atenția factorilor decidenți riscul privind deprecierea ireversibilă a acestor suprafețe și nevoia urgentă de protejare a celor care au mai rămas, prin implementarea prevederilor din Ordinul 3397/2012. Astfel, modul de lucru a fost caracterizat în primul rând de transparență.

 

Ca urmare a adreselor oficiale (rapoarte) transmise factorilor de decizie, până în acest moment am primit răspunsuri pozitive din partea autorităților Direcţiei de Politici Strategii şi Proiecte pentru Păduri şi Vânătoare din cadrul Ministerului de resort.

În paralel, am făcut demersuri pentru informarea organizațiilor implicate în procesul de certificare a pădurilor (FSC® - Forest Stewardship Council®), întrucât promovăm și contăm pe susținerea protecției, inclusiv prin mecanisme voluntare - în acest sens WWF a dezvoltat platforma online www.lemncontrolat.ro.

Cu toate acestea, se dovedește că salvarea acestor păduri trebuie urgentată și realizată într-un cadru obiectiv și eficient. Din evaluările noastre de până acum, am mai găsit doar circa 30% din pădurile identificate inițial în PIN-Matra.

Din păcate însă, procedurile legale pentru asigurarea protecției pădurilor virgine s-au dovedit a fi ineficiente din mai multe considerente:
 

  • instituirea regimului de protecție strictă este un proces îndelungat, pădurile virgine identificate pot fi încadrate în categoriile funcționale adecvate odată cu refacerea amenajamentelor silvice iar acestea se actualizează o dată la 10 ani;
  • nu presupun întotdeauna un proces participativ, transparent;
  • nu este garantată menținerea statutului de protecție pe termen lung;
  • sistemul de prevenție instituit până la finalizarea identificării acestor păduri este ineficient întrucât are aplicabilitate în mai puțin de 80% din cazuri (practic, procedurile fac referire numai la pădurile incluse în planurile decenale de recoltare a produselor principale - și nu se referă la tăieri de conservare, tăieri de igienă sau tăieri accidentale).

Ca rezolvare am recomandat elaborarea Catalogului Pădurilor Virgine

Lemn mort în pădurea virgină de la Strâmbu Băiuț rel=
Lemn mort în pădurea virgină de la Strâmbu Băiuț
© Doru Oprișan

Importanța dezvoltării Catalogului Pădurilor Virgine din România

Pentru instituirea unor proceduri eficiente de protecție pe termen lung a acestor păduri, WWF a inițiat ca soluție (detalii aici) înființarea Catalogului Pădurilor Virgine din România. Astfel din 2015, ca urmare a sprijinului WWF (prin una din numeroasele adrese transmise Camerei Deputaților - disponibilă aici) Codul Silvic art. 26 alin. 3 - conţine o lege organică ce conferă protecție strictă acestor păduri și prevede instituirea Catalogului ca instrument de evidență și gestiune a pădurilor virgine și cvasivirgine din România (prevederi esențiale pentru a le asigura ocrotirea pe termen lung). A mai rămas un ultim pas până la completarea cadrului legislativ și anume reglementarea “Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine” prin ordin al conducătorului autorităţii publice legislative care răspunde de silvicultură (MMAP). Iată de ce WWF, alături de alte ONG-uri de mediu, a susținut această inițiativă legislativă pe lista sa de priorități pentru 2016.

Soluții eficiente obținute prin finalizarea catalogului

Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine nu este doar o bază de date online pe care o gestionează autoritatea - în sensul menținerii evidenței acestor păduri și asigurării protecției stricte. În mod special, acesta ar trebui să reglementeze procedurile prin care se înregistrează aceste suprafețe și modul prin care se instituie protecția în cel mai scurt timp cu putință. Astfel, acest catalog ar trebui să soluționeze următoarele aspecte:
 

  • Să instituie proceduri de prevenție obiective și eficiente pentru suprafețele incluse în studiul PIN-MATRA/2001/018 sau planurile de management ale ariilor protejate;
  • Să precizeze cerințe minime (de ex. echipa de specialiști, formatul de raportare, hărți GIS /tabela de atribute) referitor la studiile/propunerile ce pot fi transmise de factorii interesați pentru a putea fi luate în considerare de Autoritatea Competentă în sensul completării graduale a acestui Catalog;
  • Să reglementeze proceduri obiective și eficiente (factori implicați, responsabilități și termene clare), pentru recepția pe teren a studiilor/propunerilor transmise autorităţilor spre aprobare de către factorii interesați;
  • Proceduri eficiente (factori implicați, responsabilități și termene clare), privind avizarea studiilor/propunerilor, desemnarea și includerea suprafețelor în “Catalog”, respectiv instituirea protecției stricte pe termen lung;
  • Să desemneze autoritatea responsabilă pentru gestionarea Catalogului și susținerea eforturilor pentru identificarea pădurilor virgine și cvasivirgine din România;

Condiție sine-qua-non pentru protejarea pădurilor virgine

În 25 de ani s-a demonstrat faptul că dacă impui doar restricții, fără să ții cont de dreptul constituțional asupra proprietății, regimul silvic nu se poate aplica în mod eficient. Aparent, efectele sunt cunoscute de toată lumea - principalele cauze ale problemei, însă, de către prea puțini.

Pădurile virgine din România reprezintă un patrimoniu național, european și chiar mondial - de aceea, sarcina protejării acestuia (a patrimoniului), nu trebuie lăsată doar pe seama proprietarilor privați de pădure - ci este nevoie de solidaritate și eforturi din partea autorităților publice.

WWF-România, în parteneriat cu R.N.P. Romsilva – Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului, Universitatea București - Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava - Facultatea de Silvicultură a derulat intre 2015-2016 proiectul SOLIDARON - un proiect pilot pentru dezvoltarea, testarea şi promovarea legislativă a principiului “beneficiarul plăteşte” pentru serviciile de mediu din România. Acest sistem de plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri se dorește a fi implementat ulterior la nivelul întregii țări.

Concluzie

Catalogul, ca principală prioritate

Prin acest Catalog se creează un cadru formal și eficient prin care factorii interesați pot să se implice în mod activ și constructiv pentru a contribui la salvarea pădurilor virgine și cvasivirgine.

Cartarea și identificarea pădurilor virgine

 

În perioada următoare vom continua eforturile de identificare a pădurilor virgine ca o condiție obligatorie în procesul de securizare a acestor ecosisteme cu valoare europeană și în sprijinirea unor inițiative precum acordarea de plăți compensatorii și promovarea certificării pădurilor FSC® (Forest Stewardship Council®) ca instrument pentru promovarea unui management forestier responsabil. Însă doar cu sprijinul Ministerului Mediului, Pădurilor și Apelor, aceste obiective vor putea fi îndeplinite în totalitate.

 

De ce merită să luptăm?

În acest fel țara noastră va putea păstra ca moștenire câteva păduri, printre puținele de pe planetă, unde natura este intactă și își urmează cursul firesc al creației. Vom lăsa generațiilor viitoare o altfel de moștenire, a cărei valoare este identitatea comunităților locale. Şi bineînțeles, biodiversitatea - pentru că într-o pădure virgină pot trăi mii de specii diferite iar delicata și incredibila lor interdependență este cea care poate menține, în continuare, un ecosistem echilibrat și sănătos. Astel, pădurile virgine sunt unice atât prin prisma importanței lor științifice, a patrimoniului cultural purtat și a rolului important în protejarea biodiversității. De asemenea, pădurea ne asigură nouă, oamenilor, apă curată, aer proaspăt și o protecție eficientă a solurilor.

În ziua în care pădurile virgine se vor bucura de protecție 100% vom ști că am salvat o parte importantă a patrimoniului țării noastre. Și că am făcut încă un pas – poate printre cei mai importanți, privind în perspectivă - spre o societate în care știm că putem schimba lucrurile în bine, păstrând ca model aceste sisteme complexe, perfecte, în care singurii arhitecți sunt legile creației.

Doneaza
Doneaza