DANUBE FLOODPLAIN | WWF

DANUBE FLOODPLAIN



 rel=
© Cristian Mititelu Raileanu

Reducerea riscului de inundații prin reabilitarea luncii Dunării și a afluenților

În România se vorbește despre inundații de cel puțin două ori pe an – la topirea zăpezii și în sezonul ploios. Una dintre zonele puternic afectate de fiecare episod de inundații din țara noastră este lunca Dunării. Schimbările dramatice prin care a trecut aceasta în a doua jumătate a secolului XX și-au pus puternic amprenta asupra rolului natural de protector împotriva revărsărilor apelor Dunării. 

LUNCA DUNĂRII, ÎNTRE NATURAL ȘI ARTIFICIAL

Lucrările de regularizare istorice și recente – baraje și diguri, întreruperea conectivității longitudinale și laterale, modificările în modul de utilizare a terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării, au dus la reducerea masivă a suprafețelor de luncă naturală.  Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunitățile locale, care au fost expuse inundațiilor, cât și asupra biodiversității.

Lunca Dunării a avut întotdeauna rol de protecție naturală împotriva inundațiilor cauzate de viituri și scurgeri rapide, iar scăderea suprafeței acesteia, împreună cu ploile torențiale cauzate de schimbările climatice, au generat inundații masive în Europa începând cu anul 2002.

Reducerea suprafețelor de luncă a cauzat, de asemenea, și pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme și implicit scăderea biodiversității, o bogăție a acestor zone în trecut.

CE PUTEM FACE?

WWF România va implementa, împreună cu parteneri din alte nouă țări, până în anul 2020, un proiect transfrontalier de prevenire a inundațiilor care își propune crearea unui management integrat al apei în țările din bazinul dunărean. Proiectul DANUBE FLOODPLAIN stabilește cadrul pentru o intensă cooperare transfrontalieră pe o perioadă de 30 de luni, între țările aflate de-a lungul bazinului Dunării (Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria , Slovacia, Slovenia, România și Republica Serbia).

Scopul nostru comun este îmbunătățirea managementului apelor transfrontaliere și prevenirea riscului la inundații, maximizând în același timp beneficiile pentru biodiversitate. Acest lucru ar putea contribui la crearea unei rețele de ecosisteme acvatice mai stabile și bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităților locale și care să reducă atât impactul diferitelor activități umane, precum și efectul evenimentelor climatice extreme.

Cum facem asta? Prin identificarea zonelor care prin caracteristicile lor pot contribui la diminuarea riscurilor la inundații de-a lungul întregii lunci a Dunării și, implicit, prin mobilizarea tuturor factorilor interesați – care să fie informați, consultați și implicați în procesul de stabilire a uneltelor necesare pentru un management integrat al zonelor vizate.

LUCRĂM CU NATURA, NU ÎMPOTRIVA EI

Proiectul își propune, în primul rând, îmbunătățirea cunoștințelor despre managementul integrat al apei în rândul țărilor dunărene, prin: restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice și a celor „verzi”, adoptarea unor măsuri de retenție naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor părților interesate (stakeholderi), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea și implementarea durabilă a  unor astfel de proiecte.

Printre măsurile viabile pentru prevenirea inundațiilor în zonă se numără armonizarea activităților economice cu mediul înconjurător, activități de inundare dirijată și reconstrucția ecologică a fostelor lacuri din Lunca Dunării. Efectul acestui proces ar fi restaurarea echilibrului hidrologic și ecologic al zonei: renaturarea nu numai că ar face zona atractivă din punct de vedere piscicol, dar și din punct de vedere al conservării naturii și al ecoturismului.

Reconstrucția este vitală, având în vedere că reprezintă legătura dintre fluviu și zonele inundabile, reducând astfel riscurile majore de inundații în zonele locuite și aducând beneficii economiei locale- pescuit, turism, purificarea apei. De altfel, WWF România a participat la alte trei proiecte de renaturare: la Gârla Mare (Mehedinți), Balta Geraiului (Olt) și Mahmudia (Tulcea).

Urmărește-ne activitatea pe site-ul destinat proiectului:
http://www.interreg-danube.eu/danube-floodplain

Informații despre proiect

Implementarea proiectul DANUBE FLOODPLAIN a început în data de 1 iunie 2018 și se va încheia la 30 noiembrie 2020. Proiectul este implementat cu finanțare asigurată prin Programul  Interreg Europe - un program al Uniunii Europene pentru cooperare inter-regională care ajută autoritățile locale și regionale din Europa să elaboreze și să promoveze,  prin Programul Transnațional Dunărea, politici mai bune de coeziune  economică,  socială și teritorială  în regiunea Dunării, prin integrarea acestora în diferite domenii specifice.

Proiectul DANUBE FLOODPLAIN intră sub incidența Axei prioritare 2 a Programului Transnațional Dunărea, respectiv  „Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării”, având ca obiectiv specific consolidarea managementului transnaţional al apei şi prevenirea riscurilor la inundaţii.
Valoarea finanțării totale pentru DANUBE FLOODPLAIN este de 3,67 milioane EUR.

Instituțiile și organizațiile partenere din România sunt Ministerul Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române” care are și rolul de lider al proiectului, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și WWF România.
 
	© DTP
© DTP
DERULARE PROIECT
01-06-2018 - 30-11-2020

BUGET
3.672.655,88 Euro

OBIECTIVE
  • Îmbunătățirea managementului apei la nivel comunitar
  • Reducerea riscului de inundație a Luncii Dunării

ZONA PILOT - LACUL BISTREȚ

Multe dintre activitățile incluse în proiectul DANUBE FLOODPLAIN se vor desfășura în zona complexului de lacuri Bistreț, cea mai mare întindere de apă din Lunca Dunării, parte a complexului piscicol Dunăreni-Bistreț. Zona situată între lac și Dunăre prezintă pericol de inundație ori de câte ori debitul fluviului crește, de aceea lucrările de renaturare ar putea reprezenta o soluție pe termen lung. Este o regiune cu o biodiversitate remarcabilă și cu o importanță deosebită pentru activitățile de conservare.  De altfel, lacul Bistreț a fost desemnat arie de protecție specială avifaunistică (ROSPA0010) și face parte din rețeaua Natura 2000.

Lacul Bistreț se remarcă prin amplasarea pe o rută de migraţie importantă pentru păsări, dar și printr-o bogată ofertă trofică, ceea ce face din această arie loc de staţionare pentru speciile migratoare sau sedentare care sunt dependente de mediul acvatic. El oferă posibilități de hrană și cuibărit pentru o serie întreagă de păsări, unele periclitate la nivel mondial (egreta mică Egretta garzetta și egreta mare Ardea alba, stârcul roșu Ardea purpurea și stârcul alb Ardeola ralloides, codalbul Haliaetus albicilla, pelicanul comun Pelecanus onocrotalus și pelicanul creț Pelecanus crispus etc.).
 
WEBSITE
www.interreg-danube.eu/danube-floodplain
 
	© DTP
© DTP
PARTENERI

România
Ministerul Apelor și Pădurilor
Administrația Națională „Apele Române”
Institutul Național de Hidrologie si Gospodărirea Apelor
WWF România

Germania
Ministerul Mediului și pentru Protecția Consumatorului
Universitatea Tehnică Munchen
Universitatea Catolică Eichstaett-Ingolstadt

Austria
Ministerul Agriculturii, Pădurilor și pentru Protecția Mediului și a Apelor
Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea
Universitatea de Resurse Naturale și Științe Naturale Viena

Cehia
Autoritatea rivieră Morava

Slovacia
Institutul de Cercetare a Apei
Autoritatea Slovacă pentru Managementul Apei
GWP Europa Centrală și de Est

Ungaria
Directoratul General al Apei
Universitatea din Szeged
WWF Ungaria

Croația
Croatian Waters – entitate legală pentru managementul apei

Slovenia
Autoritatea Slovenă a Apei

Serbia
Institutul pentru Dezvoltarea Resurselor Acvatice Jaroslav Cerni

Bulgaria
Directoratului Bazinului Fluvial al Dunării
Doneaza
Doneaza