Jurnal de proiect | WWF

Jurnal de proiect



 rel=
Filmul "Sălbăticia din Carpați"
© WWF România

Filmul documentar “Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni"

Suntem unul din puținele locuri din Europa unde ne putem bucura de zone cu adevărat sălbatice cum este zona din sud-vestul României. Te invităm să faci cunoștință cu bogățiile naturale și oportunitățile pe care acestea le oferă oamenilor care trăiesc de atâția ani în armonie cu natura, prin intermediul acestu film.
Filmul urmărește să scoată în evidenţă importanţa conservării sălbăticiei pentru comunităţile locale punând accent pe activităţile bazate pe folosirea resurselor naturale care pot să genereze beneficii economice în mod sustenabil.

Sunt urmărite promovarea obiectivelor naturale, potenţialul turistic şi obiceiurile locale, dar şi elemente specifice de biodiveristate şi specii cheie care reflectă caracterul de sălbăticie al locurilor.

Filmul este realizat de WWF România împreună cu Cristian Ilea în 6 arii protejate din Carpații din sud-vestul României şi prezintă caracterul compact al zonei sălbatice şi potenţialul acesteia de conectivitate.

Filmul documentar “Săbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni" poate fi urmărit integral AICI

Realizator: Cristian Ilea
Muzica: Alex Halka
Lectura: Alina Ilea
Parcul Național Domogled - Valea Cernei rel=
Parcul Național Domogled - Valea Cernei
© Daniel Humelnicu, Parcul Național Domogled - Valea Cernei

Comunitățile își doresc dezvoltare durabilă

În cadrul proiectului "Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni", la începutul anului 2014 s-a realizat un studiu care a avut ca obiectiv să reflecte situația actuală privind nivelul de conștientizare și atitudinea față de sălbăticie a populației din zona Carpaților din sud-vestul României.
Acest studiu a fost prezentat factorilor interesați în luna iunie 2014 la Băile Herculane. La întâlnire au fost prezenți reprezentanți ai ariilor protejate vizate de proiect, reprezentanți ai Agențiilor de Protecția Mediului din județele Hunedoara și Gorj, reprezentanți ai Direcțiilor Silvice Mehedinți și Caraș-Severin precum și reprezentanți ai organizațiilor partenere. În urma studiului prezentat a reieșit faptul că populația din comunitățile vecine sau din cadrul ariilor protejate are o atitudine pozitivă față de conceptul de sălbăticie, acesta fiind în general asociat cu animalele care trăiesc în zonele sălbatice. De asemenea, comunitățile locale își doresc o exploatare durabilă a resurselor naturale și susțin că ecoturismul poate fi sursa principală de dezvoltare locală. Studiul a arătat că este nevoie ca administrațiile ariilor protejate să își intensifice munca de teren în ceea ce privește comunicarea cu oamenii din comunitățile locale și că este nevoie de despăgubiri din partea statului acolo unde se face conservare în zone în care exercitarea dreptului de proprietate este îngrădit. „Bogăția pentru oameni” vine din faptul că folosite înțelept, zonele de sălbăticie pot oferi beneficii „moderne” pe termen lung, cuantificabile economic: valoarea estetică a peisajului, spațiile de recreere, plantele medicinale, apa, toate acestea și multe altele sunt oportunități de afaceri și turism, deci surse de prosperitate directă.
 rel=
Instruire
© Catalin Gavrila

Pachet de instruire pentru administratorii sălbăticiei

WWF România împreună cu Fundația Propark pentru Arii Protejate a conceput mai multe pachete de instruire pentru administratorii de arii protejate și pentru factorilor locali care își desfășoară activitatea în zona proiectului. Pachetele de instruire au ca obiectiv creșterea capacităților de management a acestora pe termen lung.
Fiind responsabilă pentru componenta formare profesională, Fundația Propark pentru Arii Protejate a elaborat pachetele de cursuri şi organizează sesiuni de instruire pentru managerii din domeniul resurselor naturale şi angajaţii ariilor protejate, în scopul creşterii capacităţi lor de a implementa măsuri de management a sălbăticiei.

Pachetele de instruire au fost structurate astfel încât să poată fi accesate de cât mai mulţi factori interesaţi dar şi să atingă domenii care pot influenţa direct administrarea sustenabilă a zonelor sălbatice.

Acestea sunt:
  • patru pachete/ module de instruire privind managementul sălbăticiei pentru managerii Ariilor Protejate şi alţi factori interesaţi - participanţi 100 de persoane;
  • două pachete/ module de instruire, pentru comunităţile locale în legătură cu oportunităţile de finanţare legate de sălbăticie şi modele de afaceri de succes (inclusiv exemple din Elveţia) - participanţi 50 de persoane;
  • trei concepte de afaceri, planuri sau aplicaţii de proiecte, care să demonstreze aplicarea concretă a sesiunilor de instruire.
 rel=
Monitorizare
© Cătălin Gavrila

Monitorizarea vieţii sălbatice în Carpaţii din sud-vestul României

Pentru stabilirea metodologiei de desemnare a coridoarelor ecologice între zonele sălbatice, WWF împreună cu partenerii fac observaţii directe din teren. Stabilirea metodologiei este realizată în parteneriat cu societatea EPC Consultanţă de mediu.
Pe lângă specialiştii EPC şi WWF datele în teren sunt colectate de către specialiştii asociaţiei Ecotur Sibiu şi voluntarii organizaţiei care actvează  în zona Carpaţilor din sud-vestul României.

Pentru a avea o reprezentare cât mai exactă sunt colectate şi date de la asociaţiile locale de vânătoare şi administraţiile parcurilor partenere, dar sunt folosite şi capcanele foto care contribuie la constituirea unei baze de date semnificative.

O capcană foto este o camera foto/ video activată de la distanță şi este folosită pentru capturarea unor imaginii ale animalelor sălbatice atunci cand cercetatorii nu sunt prezenţi, și a fost folosită în cercetarea ecologică de zeci de ani. În plus față de aplicația în vânătoare, în vizualizarea faunei sălbatice, folosim aceste aparate pentru detectarea speciilor rare, estimarea mărimii populației unei specii, precum și de cercetare cu privire la utilizarea habitatului.
 
 rel=
© Catalin Gavrila/WWF

Evaluarea zonelor sălbatice și asigurarea conexiunii dintre acestea

WWF şi gestionarii fondurilor de vânătoare din județele Caraș-Severin, Hunedoara, Gorj și Mehedinți lucrează împreună pentru identificarea zonelor de tranzitare a animalelor sălbatice, precum și pentru a stabili o strategie comună pentru implementarea unui management durabil privind viața sălbatică în Carpații din sud-vestul României.
Pentru a avea rezultate reale lucrăm cu Agențiile Județene de Vânătoare și Pescuit Sportiv din Caraș–Severin și Mehedinți, Ocoalele Silvice din judeţul Caraş–Severin și gestionarii privați de fonduri de vânătoare din județele Caraş-Severin și Hunedoara, aceștia reprezentând peste 60% din totalul gestionarilor fondurilor de vânătoare din arealul vizat de proiect. Modalitatea de lucru s-a stabilit astfel încât să existe o colaborare care să conducă la stabilirea de coridoare ecologice ținând cont de localizarea zonelor de liniște din cadrul fondurilor de vânătoare și gestionarea durabilă a fondurilor de vânătoare. WWF și partenerul EPC Consultanta de Mediu colectează date de la gestionarii de fonduri de vânătoare privind localizarea zonelor de liniște aferente fiecărui fond de vânătoare, precum și prezența aproximativă a efectivelor de animale pentru stabilirea posibilelor coridoare de migrație din fiecare zonă sau fond de vânătoare.
Aventură în natura sălbatică rel=
Aventură în natura sălbatică
© Marius Berchi - Aventură în natura sălbatică

Aventură în natura sălbatică. Prima tabără pentru tineri în sălbăticie.

5 zile de activități de aventură în natură pentru 30 de tineri din sud-vestul României. Nenumărate fațete ale sălbăticiei pe care tinerii au învățat să le aprecieze printr-o serie de activități de educație non-formală. Escaladă, rapel, prezentări tematice, excursii pe poteci, invitați, activități de construire a încrederii și a echipei, fotografii, foc de tabără și noapte la cort. Toate acestea în tabăra "Aventura în natura sălbatică" desfășurată în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.
Este prima tabără din seria taberelor "Tineri activi pentru sălbăticie". Principalul obiectiv a fost acela ca tinerii să înţeleagă valoarea sălbăticiei dincolo de idei şi teorie, prin experienţe concrete. Deoarece majoritatea participanţilor provin din zone rurale, contactul cu natura este unul zilnic, iar relaţia este cel mai adesea una funcţională în care natura îl serveşte pe om, acesta trăind cu ajutorul animalelor, plantelor, pădurilor şi al resurselor pe care le exploatează. Pe de o parte tinerii au multe cunoştinţe despre natură şi conservarea speciilor şi au o percepție pozitivă în ceea ce priveşte sălbăticia pe care o asociază cu: natură, lacuri, apă, izvoare, peşti, pădure, animale, plante, copaci, lanţ trofic, excursii, aer curat, fructe de pădure, şi cu ceva ce este “neomenesc”. Dar în acelaşi timp, tendinţa (absolut justificată de altfel) este să se dorească facilităţi ale “modernităţii” şi ale oraşelor.

Ne-am dorit în acest context ca tinerii să conştientizeze bogăţia care se află “în spatele casei lor”, valoarea acesteia, şi să creăm experienţe plăcute prin activităţi cu impact minim pentru natură. Urmează ca pe termen lung să activăm responsabilitatea lor pentru conservarea sălbăticiei, înţelegerea impactului destructiv şi ireversibil pe care omul îl poate avea asupra sa, precum şi a necesităţii de a trăi în armonie cu natura.
 rel=
Drumuri Aproape
© Alexandru Rădac

Sălbăticia din Carpaţi pe "Drumuri Aproape" la TVR

"Sălbăticia din Carpaţi, bogăţie pentru oameni" este subtitlul emisiunii Drumuri Aproape în 2015. Echipa WWF Reşiţa şi echipa TVR Timişoara aduc în prim-plan cele şase arii protejate din partea de sud-vest a ţării şi care, înlănţuite, formează o zonă de peste 300 000 ha de natură în stare pură.
"Locuri, oameni, poveşti... Asta am încercat să descoperim de fiecare dată în călătoriile noastre pe "Drumuri aproape".  Şi am respectat regula timp de zece ani, vreme în care am ajuns noi înşine să trăim experienţe pe care altminteri nu le-am fi trăit. Aceste experienţe ne-au îmbogăţit cât pentru o viaţă întreagă şi din care am încercat să oferim aşa, cu linguriţa, celor care ne-au urmărit din faţa televizorului ori pe internet.

Proiectul iniţial al WWF în colaborare cu TVR Timişoara conţinea 6 episoade ale emisiunii, tot atâtea câte arii protejate există în zona de interes. Realitatea de la filmare a bătut însă socoteala din redacţie, aşa încât numărul episoadelor a crescut, direct proporţional cu ceea ce am descoperit la faţa locului. Multe probleme, inevitabil, dar şi multe lucruri pozitive, natură încă neatinsă, autorităţi implicate real, nu doar pe hârtie, în dezvoltarea durabilă a comunităţilor, oameni ai locului trăind cu respect pentru pământul din care se hrănesc. Plus o mână de oameni inimoşi, echipa WWF, implicată trup si suflet în proiect, ca şi cum ar fi fost unul personal",
Diana Bogea - realizator Drumuri Aproape.

Urmareşte episoadele AICI
Cicloturism în Parcul Natural Porțile de Fier rel=
Cicloturism în Parcul Natural Porțile de Fier
© Zeljko Motic

Sălbăticia din Carpați este bogăție pentru oameni

Principala resursă de exploatat pe termen lung în zona montană din sud-vestul României este natura sălbatică. Unul dintre obiectivele echipei WWF este să identifice opotunitățile de dezvoltare durabilă.
Împreună cu Asociația de Ecoturism din România și Administrațile Parcurilor Naționale/Naturale lucrăm la realizarea unui concept de îmbunătățire a managementului vizitatorilor și a turismului pentru fiecare din cele 5 arii protejate din Carpații din sud-vestul României. Avem în vedere corelarea lui cu posibilitatea integrării conceptului de sălbăticie în oferta zonei.

În acest sens facem evaluarea celor 5 arii protejate și a zonelor limitrofe din perspectiva potențială de a deveni destinații de ecoturism. Pentru implementarea conceptului de ecoturism ne bazăm pe experiența Asociației de Ecoturism din România și a colegilor de la WWF Elveția. Astfel realizăm un studiu și un plan de acțiune centrat pe ecoturism în zonele din cadrul proiectului. Până în 2015 se va realiza o hărtă ecoturistică pentru una din posibilele destinații de ecoturism identificate și se va construi infrastructura de interpretare. Se va realiza evaluarea a cel puțin trei servicii conform standardului de certificare în ecoturism Eco-Romania.

Doar sprijinind afaceri durabile și activități generatoare de venit bazate pe natură putem spune ca ajutăm la dezvoltarea comunităților locale. În Carpații din sud-vestul României turiștii sunt atrași pentru ca avem una din ultimele și cele mai bogate zone de sălbăticie rămase în Europa. Aici este locul unde turiștii găsesc natura neatinsă de om și facilități care să reflecte stilul de viață tradițional. De noi depinde cum protejăm această bogăție imensă, cum dezvoltăm și promovăm acest potențial enorm. Zonele sălbatice înseamnă de fapt dezvoltare locală și regională pe termen lung.
 rel=
dezbatere despre sălbăticie
© Adrian Grancea

Sprijinim factorii interesați din zona Carpaţilor din sud-vestul României

WWF facilitează întâlniri cu administratori de arii protejate, autorități locale și regionale şi organizaţii non-guvernamentale.
Urmărim îmbunătățirea capacității factorilor interesați de a găsi oportunități de dezvoltare în strânsă legătură cu zonele sălbatice. Astfel că organizăm întâlniri pentru a face cunoscut conceptului de sălbăticie, şi pentru identificarea problemelor şi gasirea de soluţii pentru a avea dezvoltare sustenabilă bazată pe sălbăticie în zona ariilor protejate.
Concluziile întâlnirilor sunt la baza întocmirii documentelor tehnice suport pentru Strategia Zonelor Sălbatice, strategie pe care urmărim să o promovăm către forurile decizionale la nivel regional și național.
 
 rel=
Filmul Sălbăticia din Carpaţi
© Mihai Leu

Filmul „Sălbăticia din Carpaţi, bogăţie pentru oameni”

Facem acest film pentru a scoate în evidenţă importanţa conservării sălbăticiei pentru comunităţile locale şi dorim să prezentăm cum activităţile bazate pe folosirea resurselor naturale pot să genereze beneficii economice în mod sustenabil.
Pentru realizarea filmului de prezentare şi promovare a sălbăticiei din Carpaţii din sud-vestul României avem în vedere surprinderea aspectelor specifice şi unice pentru fiecare din cele 6 arii protejate (4 Parcuri Naţionale, 1 Parc Natural şi un Sit Natura 2000) cu care WWF lucrează. Sunt urmărite promovarea obiectivelor naturale, potenţialul turistic şi obiceiurile locale, dar şi elemente specifice de biodiveristate şi specii cheie care reflectă caracterul de sălbăticie al locurilor.

Deşi filmul este realizat în cele 6 arii protejate distincte, urmărim să prezentăm caracterul compact al zonei sălbatice şi potenţialul acesteia de conectivitate.

AICI se poate accesa trailer-ul.
 rel=
© Carol Varga

Strategia de sălbătice

Strategia zonelor sălbatice din Carpații din sud-vestul României. Dezvoltăm managementul zonelor de sălbăticie, stabilim o strategie comună cu toţi factorii interesaţi pentru implementarea unui management durabil privind viața sălbatică în sud-vestul Carpaților.
Motivaţia elaborării unei strategii a zonelor de sălbăticie este bazată în principal pe faptul că zonele de sălbăticie nu sunt protejate în totalitate, uneori nefiind nici bine definite, în special în cazul Europei, şi paricular, în cazul României.

Pentru asigurarea protecţiei şi perpetuării existenţei zonelor de salbăticie, este nevoie de măsuri concrete de conservare, atât din punct de vedere al cadrului legislativ, cât şi din punct de vedere al administraţiei.

Preocupările principale legate de zonele de sălbăticie din România sunt ale WWF România. Locaţia principală în care WWF încearcă să conserve zonele de sălbăticie este cea din Carpaţii de Sud-Vest, în acelaşi timp promovând însă şi dezvoltarea comunităţilor locale.
 rel=
Actvi pentru natură - camp
© Adrian Grancea

Activi pentru protejarea naturii sălbatice din Carpaţi

5 zile de activităţi în natură cu tineri din 5 licee din zona celor 5 parcuri naţionale/naturale din sud-vestul României. Observare de specii, învățare şi dezbatere, foc de tabără, cântece, voie buna, dar şi aventură în natură. 5 zile în care am descoperit împreună frumuseţea şi importanţa naturii din jurul nostru.
Pentru o săptămână 30 de tineri au avut parte de expediții pe Cheile Carașului, activități de aventură (cățărare, rapel, speologie) și de observare a păsărilor și mamiferelor, de prezentări realizate de specialiştii WWF pe teme precum viaţa acvatică, animalele specifice parcului național Semenic - Cheile Carașului, dezbateri pe tema deșeurilor și a impactului lor pe termen lung asupra ecosistemelor. De asemenea, au participat la ateliere experienţiale de observare a vieții acvatice și de confecţionare de cuiburi pentru păsări.

Tabăra s-a încheiat prin stabilirea misiunii și a activităților celor 5 cluburi de rangeri pentru sălbăticie care vor fi organizate în cele 5 licee partenere: Colegiul Naţional "Traian Lalescu" Reşiţa (CS) din Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului, Liceul "Mathias Hammer" Anina (CS), din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa,  Liceul "Hercules" Băile Herculane (CS) in Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Liceul "Traian Lalescu" Orşova (MH) din Parcul Natural Porţile de Fier, Liceul "Mircea Eliade" Lupeni (HD) din  Parcul Naţional Retezat.
Doneaza
Doneaza