Râurile de munte, ultima șansă | WWF

Râurile de munte, ultima șansă



 rel=
© Dan Dinu

Rețeaua de râuri și izvoare a României însumează 78.723 km lungime, dintre care 13 650 km sunt în stare bună și foarte bună, reprezentând ultimele porţiuni ale ecosistemelor acvatice naturale.
 
În același timp, peste 500 de microhidrocentrale (MHC-uri) se află în diferite stadii de avizare, construire sau funcționare și dintre acestea peste un sfert se află în arii protejate sau la limita lor, reprezentând cel mai însemnat risc de a pierde definitiv calitatea acestor corpuri de apă și biodiversitatea asociată acestora.
 
Campania națională „Râurile de munte: ultima șansă”, derulată de WWF-România începând cu noiembrie 2013, a mobilizat organizații și asociații de pescari, cercetători și profesori universitari, grupuri de turism montan și ecoturism din toată țara și 20.000 de români iubitori de natură care au semnat petiția pentru protejarea celor mai valoroase râuri de munte din România. 

 


După două luni de campanie, în ianuarie 2014, Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură (DAPP) a încheiat cu WWF un protocol prin care s-au agreat măsurile ce trebuie adoptate în scopul limitării impactului microhidrocnetralelor asupra biodiversității.

Un prim pas a fost acela că în februarie 2014 DAPP a suspendat temporar procesul de avizare pentru investițiile MHC în ariile protejate din țară.

Un al doilea pas a fost crearea unui grup de lucru mixt (format din reprezentanți ai Ministerului Mediului, DAPP, ANAR, WWF-România și Federația Coaliția Natura 2000, reprezentând mai multe ONG-uri de mediu și de ecoturism interesate) care să traseze un set de principii și criterii pentru dezvoltarea sectorului de hidroenergie ținând cont de impactul real asupra naturii, în completarea legislației existente, acest reprezentand un pas esențial către îndeplinirea obligatiilor asumate de statul Roman prin semnarea Conventiei International pentru Protectia Fluviului Dunărea.
 
Odată definivate aceste criterii, conform Protocolului încheiat în ianuarie 2014 între DAPP si WWF, ar trebui emis un Ordin comun de Miniștri (Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și DAPP) prin care se va dispune crearea unor zone de excludere (no-go) la nivel național, unde nu vor mai fi permise investițiile de acest tip și a unor zone unde vor fi permise, dar numai cu respectarea unor condiții de conservare stricte.
 
De asemenea, tot anul acesta, datorită implicării societății civile, MHC-urile au fost excluse dintr-un document strategic care va dicta dezvoltarea socio-economică a României prin fondurile europene, în perioda 2014-2020.  Este vorba despre Acordul de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană încheiat pe 6 august – documentul de importanță majoră, ce listează marile priorități de investiții pe următorii 7 ani și alocarea financiară corespunzătoare din diversele categorii de fonduri europene. În consecință, MHC-urile ar urma să fie excluse și din Programul Operațional Infrastructura Mare, document strategic ce cuprinde seturi de măsuri punctuale de investiții în domeniile transport, mediu, energie și schimbări climatice.
 
 
	© Dan Dinu
Sebeș
© Dan Dinu
 
	© Sanchez & Lope / WWF
© Sanchez & Lope / WWF
Doneaza
Doneaza