Poziția WWF-România față de Codul Silvic | WWF

Poziția WWF-România față de Codul Silvic



Posted on 19 September 2014
Pădurea virgină de la Șinca
© Doru Oprisan

Pe 17 septembrie, Senatul României a adoptat proiectul pentru modificarea și completarea Legii nr.46/2008-Codul Silvic.

Din cauza schimbărilor care au avut loc în ultimii ani în sectorul forestier- retrocedarea a jumătate din fondul forestier național, obligativitatea de implementare a unor regulamente europene, elaborarea unei strategii forestiere și de dezvoltare rurală la nivel european etc- s-a conturat din ce în ce mai mult nevoia modificării Codului silvic, astfel încât să răspundă problemelor actuale din sistem.

Organizația WWF-România, care derulează de peste zece ani proiecte în domeniul conservării pădurilor, s-a implicat activ încă din anul 2012 în proiectul de modificare a Codului Silvic, pentru a se asigura că acesta va răspunde priorităților legate de conservarea biodiverisității și bunăstarea comunităților locale.

Primele propuneri discutate în Parlament într-un spirit de netransparență totală au propus măsuri care ar fi deschis calea tăierilor masive și ar fi răspuns doar cererii de pe piață, nu și principiilor de dezvoltare durabilă. Măsurile au putut fi eliminate din lege numai cu ajutorul miilor de susținători WWF care au ales să se implice personal în rezolvarea problemei, in urma unei campanii derulate de organizație in perioana 2012-2013.

Din fericire, propunerea inițială a fost respinsă definitiv și elaborarea Noului Cod Silvic a generat o serie de discuții și consultări publice, menite să găseasca o soluție acceptată de toți factorii interesați. În urma acestor consultări publice, propunerile susținute de WWF-România au fost incluse în proiectul de modificare a Codului silvic începând cu anul 2013 și se regăsesc în forma înaintată Comisiei de agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din cadrul Camerei Deputaților.

Modificările includ o serie din propunerile inițiate și susținute de WWF-România, detaliate mai jos.La bază stau câteva probleme mari, care în momentul de față afectează întreg sectorul forestier:

1. Principala problemă în silvicultura este subfinanțarea, la toate nivelurile. Amendamentele WWF aduc noi soluții pentru finanțarea sectorului forestier, prin crearea cadrului legal prin care beneficiarii direcţi ai serviciilor de mediu oferite de pădure sunt obligați să contribuie prin plăți compensatorii la susținerea măsurilor restrictive, pe care acum le suportă proprietarii de păduri. Cu alte cuvinte, așa cum în industrie există principiul conform căruia poluatorul plătește, în cazul pădurilor, cei care beneficiază de păduri și valorile oferite de pădure (hoteluri și pensiuni montane, operatori de microhidrocentrale, în general orice actor economic care obține profit de pe urma pădurii) trebuie să contribuie la păstrarea ei.

2. Un paradox legat de pădurile noastre este că, deși avem păduri naturale foarte valoroase atât din punct de vedere natural, cât și economic, noi valorificăm lemnul preponderent ca materie primă, de export.
Societatea noastră are nevoie de lemn, însă pentru sustenabilitatea pădurilor și a economiei este nevoie de o prelucrare superioară a lemnului la nivel local. Trebuie să depășim stadiul în care vindem buștean și cherestea și să trecem la produse cu valoare superioară, care generează venituri suplimentare pentru sectorul forestier și pentru comunitățile locale, prin locuri de muncă. In prezent, nici 10% din lemnul exploatat nu este valorificat la nivel superior.

Propuneri inițiate și susținute de WWF-România:

Conservarea biodiversității

- Completează și precizează pârghiile de protejare a valorilor de biodiversitate pe care le deţine România, luând în considerare concepte noi, recunoscute la nivel internațional (de exemplu, conservarea peisajului forestier, conservarea habitatelor marginale sau gestionarea lemnului mort). Art.6, alin (4).

Lemnul mort este foarte important pentru biodiversitatea din pădure. Lemnul mort oferă hrană și adăpost pentru numeroase specii de animale și plante, iar pentru unele specii existența lemnului mort în padure este chiar vitală. Dacă în vechiul Cod Silvic lemnul mort este privit ca o posibilă sursă de infecție pentru păduri și este obligatoriu să fie scos din pădure, noul cod recunoaște valoarea acestuia pentru biodiversitate și pentru pădure.

- Înființarea Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, instrument de gestiune care contribuie la protecţia efectivă, imediată, a pădurilor virgine.

In urma Campaniei Salvați pădurile virgine am reușit să creăm legislația cadru pentru protecția pădurilor virgine. Codul Silvic este ultimul pas spre recunoașterea și ocrotirea acestor habitate. Odată înființat acest catalog, orice pădure virgină identificată care corespunde criteriilor definite de autorități și WWF, va fi introdusă în catalog și va deveni pădure strict protejată prin lege.

- Promovarea gestionarii adecvate a Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare, prin măsuri stimulative pentru proprietarii privați.

- Sprijin pentru implementarea măsurilor pentru conservarea biodiversității în ariile protejate, prin reducerea costurilor pentru întocmirea documentațiilor necesare din partea proprietarilor, aducând la aceeași masă principalii factori interesați (administratori de arii protejate, administratori de păduri, autoritatea competentă) și avizarea de comun acord, încă din faza de proiectare, a soluțiilor tehnice pentru gestionare pădurilor.

- Autorizațiile de exploatare a lemnului vor cuprinde obligații referitoare la condițiile impuse de protecția mediului, fiind prevăzute inclusiv măsuri de monitorizare a biodiversității.Art.20, alin(8). Cu alte cuvinte, nu se vor autoriza tăieri de pădure, înainte de evaluarea biodiversității din zonă. 

Sustenabilitarea recoltelor de lemn și reducerea tăierilor ilegale

- Consolidarea procesului de recoltare a masei lemnoase, pe principii durabile, asigurând continuitatea recoltelor de lemn pentru nevoile actuale ale societății, dar și pentru generațiile urmatoare.
- Crearea, prin criterii clare, a premiselor unei gestionări eficiente, stabile şi unitare a pădurilor pe termen lung. In prezent, tăierile ilegale au loc mai ales pe suprafețele forestiere pentru care nu se asigură paza de către structuri silvice autorizate.

Dezvoltarea comunităților locale

- Reglementarea principiilor ce vor sta la baza legislaţiei pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase, punând bazele unui proces transparent pentru dezvoltarea şi consolidarea sectorului de prelucrare a lemnului în România. Astfel vor fi stimulate crearea de noi locuri de muncă şi respectarea drepturilor comunităţilor locale, ce se regăsesc inclusiv în obiectivele asumate de țara noastră în strategia de dezvoltare a sectorului forestier în cadrul Uniunii Europene. Astfel, în baza noului Cod Silvic, se acordă drept de preemțiune producătorilor din industria mobilei care valorifică în mod superior resursa lemnoasă și care în prezent întâmpină dificultăți în achizitia de materie primă.

- Pentru prima oară în România apar „plățile compensatorii pentru servicii de mediu” oferite de pădure. Astfel se aduc noi soluții pentru finantarea sectorului forestier.Art. 11, alin (7) lit e); Art 15 alin (5) lit c); Art. 25, alin (3).

Puncte intens dezbătute

1. Reducerea țintei de reîmpădurire de la 2 milioane de hectare la 1 milion de hectare până în 2030.


Împăduririle reprezintă cel mai dezbătut subiect și nu reprezintă doar o problemă a Codului Silvic, ci a întregului sector forestier și guvernamental din România ultimilor 25 de ani.

Codul silvic își asumă ca prin Programul naţional de împădurire să se împădurească 1.000.000 ha de terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică (pășuni, fânețe, terenuri degradate, etc).

Din anul 1990 până azi s-au împădurit în România aproximativ 40.000 de hectare de terenuri degradate.
Obstacolele care au determinat acest număr modest sunt valabile și pentru ținta nou stabilită: costurile foarte mari (împădurirea unui singur hectar de pădure poate costa chiar 6000 de euro) și disponibilitatea proprietarilor de a ceda terenurile pentru împădurire (transformarea terenurilor agricole în păduri). Până acum sectorul silvic cu o subfinanțare critică, făcând imposibilă apropierea de această țintă.

Pentru ca România să poată împăduri 1 milion de hectare până în anul 2030, e nevoie de fonduri (aproximativ 6 miliarde de euro) și terenuri. E nevoie de presiune publică mult mai mare decât până acum pe autorități, pentru ca problematica pădurilor să devină o prioritate și în programele de guvernare.


2. Proprietarii de pădure sub 10ha pot recolta până la 3 mc/an/hectar fără amenajament silvic

Amenajamentele silvice se aplică numai pe suprafețe forestiere de minim 100 hectare. Proprietarii care dețin sub 100 de hectare de pădure nu pot recolta lemn fără aceste amenajamente. Cu alte cuvinte, nu pot recolta legal și nu pot beneficia de pe urma pădurii pe care o au în proprietate. Cu toate acestea, sunt obligați să asigure paza pădurii și să plătească impozite pe pădure, fără a avea o acoperire financiară. 

De aceea alternativa lor o reprezintă, de cele mai multe ori, tăierile ilegale.

Măsura din Noul Cod Silvic specifică faptul că proprietarii pot exploata cei 3 mc/an/hectar doar dacă au contract de pază pe 10 ani și doar dacă starea pădurii permite. Codul prevede în continuare asocierea proprietarilor cu suprafeţe mai mici de 100 ha, incluse în unităţi de producţie/protecţie constituite în teritoriul aceleiaşi comune, respectiv aceluiaşi oraş și întocmirea de amenajamente silvice.

3. Jnepenișurile și perdelele forestiere

In urma discuțiilor din comisia de specialitate, „jnepenisurile si perdelele forestiere rămân în continuare definite drept „pădure” (conform Art. 2, alin. (2) care ramane nemodificat) și, prin urmare, rămân incluse în fondul forestier național.

4. Lizierele

Noul Cod silvic include următorul amendament: „Autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în afara fondului forestier, se face cu avizul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei documentaţii depuse cu localizarea în coordonate stereografice 1970.”

Până acum, autorizațiile pentru acest tip de construcții în preajma pădurilor erau emise de primării prin PUG/PUZ, fără consultarea administratorului pădurii sau a inspectoratului silvic. Implicarea acestora va duce la un cadru mai controlat, în care se vor lua ăn calcul riscurile care ar putea afecta pădurea: incendii, perturbarea animalelor sălbatice etc.

Actuala formă a Codului Silvic s-a conturat în urma discuțiilor de dinaintea și din timpul dezbaterilor din Parlament. Reprezentanții WWF România au participat la marea majoritate a dezbaterilor, pentru se asigura că amendamentele noastre vor fi acceptate și păstrate și pentru a reprezinta argumentul biodiversității în discutii. 

WWF-România consideră că o măsură de modificare a Codului Silvic, care conține amendamentele și principiile promovate și propuse de WWF este oportună pentru pădure, sectorul forestier și dezvoltarea comunităților locale și își exprimă speranța că aceste principii se vor regăsi și în forma finală a noii legi, ce va fi votată în Parlamentul României pe 30 septembrie. 



Pădurea virgină de la Șinca
© Doru Oprisan Enlarge
Doneaza
Doneaza